Spitalul orășenesc din Buftea bilanţ la 3 luni de funcţionare

Închis în 2011 din elanul unor funcţionăraşi care n-au călcat în viaţa lor nici prin Buftea, nici prin judeţul Ilfov şi redeschis oficial în octombrie 2012, spitalul din Buf-tea  s-a transformat într-o mică locomotivă ce funcţionează aproape non-stop. Era plin de oameni, luni, 4 februarie când l-am vizitat.

Am lăsat cu bună intenţie spitalul din Buftea să-şi vadă de treburile lui timp de câteva luni pentru a se reaşeza după îndelungata pauză. Cu dotări în valoare de 300.000 de euro făcute chiar cu o lună înainte de închidere, spitalul din Buftea se mândreşte cu aparatură pe care, poate, nici marile spitale bucureştene nu o au. “Ui-taţi-vă, e Storz!”, ne arată chirurgul Cristina Simion către laparoscopul modern, privind aparatul cu o bucurie întipărită pe faţă care i-ar fi plăcut tare mult şi inventatoru-lui Karl Storz. Pentru acest aparat, managerul spitalului, juristul Florentina Rudeanu,  pregăteşte documentaţia necesară unui compartiment de spitalizare continuă. De ce? Două condiţii importante sunt deja îndeplinite: 1. Există aparatura şi 2.unul dintre medicii din ambulatoriu este cu competenţă în laparoscopie-endoscopie şi doctor în ştiinţe medicale.

700 de consultaţii, 271 spitalizări, 90 de copii născuţi, 1300 de pacienţi în camera de gardă

Spre deosebire de ceea ce exista înainte, odată cu redeschiderea spitalului s-a reamenajat şi ambulatoriul integrat cu 8 specialităţi faţă de 3 specialităţi câte erau înainte de închidere. Există cabinete pentru diabet şi boli de nutriţie (în structura veche exista cabinet, dar nu a fost medic), neurologie, cardiologie (ceea ce spitalul nu a avut niciodată), medicină internă, pediatrie, chirurgie şi obstetrică-ginecologie. Dotat cu 10 paturi pentru spitalizarea de zi, acestea sunt acoperite de toţi medicii din cabinetele de ambulatoriu. În spitalizarea de zi se efectuează procedurile de mică chirurgie care necesită anestezie locală: veruci, abcese, tumori mici. 

Pentru amatorii de cifre, Florentina Rudeanu spune: “Din 9 octombrie în ambulatoriu au fost peste 700 de consultaţii, spitalizări de zi am avut 271 iar în gardă am avut 1300 de pacienţi, în afară de cei din ambulator. Sunt peste 20.000 de locuitori numai în Buftea, plus ce este de jur împrejur . În afară de medicii de familie nu exis-tă nimic, nici la nord, nici la sud, nici la est, nici la vest. Suntem în deşert medical”

Pacienţii vin cu bilet de trimitere

Cei care intră pe poarta spitalului din Buftea sunt oameni din judeţ, dar şi din Dâmboviţa, din ţară şi din Bucureşti. Aflăm că spre deosebire de anii trecuţi,  pacienţii ştiu că trebuie să vin cu bilet de la medicul de familie şi, astfel, nu-i costă absolut nimic. Oamenii au înţeles că biletul de trimitere le face dovada calităţii de asigurat. 

Pe de altă parte, munca medicilor a început să fie uşurată de faptul că pacientele (prin specificul spitalului sunt mai multe femei) învaţă să se gândească mai mult la prevenţie, se duc la medicul de familie să ceară bilet pentru secreţii vaginale şi teste de Papanicolau. “E mare lucru ca pacienta să se învoiască de la serviciu, să caute medicul să-şi facă un control. E mare lucru!” se bucură managerul spitalului. Nu în ultimul rând, se transformă şi fişa pacientului care este acum stocată în computere datorită sistemului informatic integrat care există şi care se extinde în tot spitalul.

Întâlnire lunară cu pacienţii

Da, pacienţii s-au schimbat, au evoluat asemeni societăţii şi abilităţile unui director de spital trebuie să fie demonstrată şi în acest sens. Motiv pentru care, Florentina Rudeanu, pregăteşte o întâlnire lunară cu un grup de pacienţi, aceeaşi oameni, timp de un an de zile. “Să ne dea şi ei direcţia în care trebuie să mergem, o luăm aşa de la zero, să vedem cum gândesc ei şi cum ar dori să se dezvolte spitalul. De aici, din interior vedem într-un fel şi probabil că există şi alte aşteptări din partea lor. Avem deocamdată chestionarul de satisfacţie al pacientului, dar uneori e completat, alteori nu”. 

Cine spune că la Buftea nu sunt medici?

 Desigur, într-un asemenea deşert medical, există mulţi oameni în suferinţă care vin să-şi caute sănătatea. Şi, iată, opinia Florentinei Rudeanu:

“Din punctul de vedere al medicilor nu am avut niciodată probleme, spitalul s-a redeschis cu tot cu medici. Înainte de închidere, în afară de secţia de obstetrică şi ginecologie se acoperea mai multă patologie medicală, dar ca număr, medicii erau mai puţini.  Acum există avem 5 medici pe obstetrică, am medic primar pe neonatologie, un medic primar pe ATI. Că n-am putut să-i angajez pe toţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi am încheiat cu ei contract de prestări ser-vicii, asta e altceva. Medicii stau de vorbă cu pacientele şi află multe, majoritatea sunt la început de carieră şi fac cu drag ceea ce fac. Cei de la obstetrică au lucrat în spitale mari, şi-au luat pacientele de la începutul sarcinii, unele trebuie să nască şi vin după medic aici, la Buftea.

Nu ştiu să vă spun pe care îl respect mai mult. Pe toţi şi alături de ei tot personalul auxiliar. Aceasta cred că este cea mai mare valoare a spitalului din Buftea, valoa-re care se răsfrânge asupra calităţii actului medical de la A la Z. Când pacienţii au aflat de existenţa cardiologului la Buftea, pur şi simplu au luat cu asalt cabinetul. Me-dicul, două luni venea în jurul prânzului şi o apuca şi 10 noaptea aici, cu ochii mici, consulta. 

Apoi, personalul este extrem de grijuliu faţă de pacienţi, avem 2 asistente din ATI care lucrează şi la Spitalul Universitar. Vor să renunţe acolo ca să vină aici cu normă întreagă. Mă întrebaţi de ce? Aici e altceva, medicii şi asistentele şi-au creat o echipă în care se simt foarte bine şi aceasta se răsfrânge asupra pacienţilor”.

Aparatură cu sprijin de la Consiliul Judeţean

Aşa cum aminteam la începutul articolului, aparatura din dotarea spitalului este de ultimă generaţie şi odată în plus se confirmă măsura pripită a închiderii. Desigur, fiind în “parohia” administraţiei locale aceasta trebuie să asigure investiţiile şi continuitatea lor. Pacienţii trebuie să ştie că în dotare Consiliul Judeţean s-a implicat foarte mult şi, pe lângă aparatul EKG existent în cabinetul de cardiologie, acelaşi consiliul a cumpărat un Eco cord care permite o diagnosticare mai aprofundată. De asemenea, C.J. a fost de acord cu achiziţionarea unui sistem pentru testarea la efort pe care l-am văzut în cabinetul doctorului Feidoc.

Planul de achiziţii pentru anul 2013 are şi o cerere depusă din partea spitalului pentru un mamograf pe care tot Consiliul Judeţean se pare că-l va cumpăra pentru că Ministerul Sănătăţii nu are buget pentru aşa ceva.  În fine, singura măsură logică este aceea a arondării spitalelor către autorităţile locale, mult mai abilitate să afle re-pede necesarul din teritoriu.

Urgenţele pot fi rezolvate la Buftea

Vizita pe care o facem în spital se termină la urgenţe şi, tot însoţiţi de managerul Florentina Rudeanu, aflăm că există  dotarea unui compartiment de primiri urgen-ţe, clădirea a fost terminată la sfârşitul lui 2010 şi a fost integral construită  cu fonduri de la Consiliul Judeţean. La urgenţe există 5 asistente pregătite numai pentru această parte a medicinei, au absolvit cursuri de prim ajutor, orice fel de prim ajutor.. Nu există, din păcate, avizul de funcţionare ca şi un compartiment de urgenţe. Problemele sunt legate de…bani, evident, fonduri care se regăsesc în bugetul Ministerul Sănătăţii care ar trebui să asigure totul. Clădirea găzduieşte şi laboratorul de analize al spitalului dar şi microstaţia de salvare Buftea.

Telemedicină în camera de gardă

Dar, pentru că garda este asigurată de medici de obstetrică-ginecologie, aceşti nu pot fi solicitaţi să interpreteze EKG-uri. Povesteşte Florentina Rudeanu: “Am un contract încheiat pentru a transmite date într un centru de cardiologie la orice oră din zi şi din noapte şi ei ne dau rezultatul pe loc cu tot cu protocolul pentru boala res-pectivă. Aparatul se pune pe pieptul pacientului, telefonul mobil se aşază pe aparat, se transmite în timp real şi apare pe email în format A4 un EKG mare cu interpreta-re, medicaţie etc.Totul durează 3 minute. Aparatul este luat în comodat, plătim doar transmiterea datelor, câteva milioane pe lună”.

Florentina Rudeanu manager spital

Niciodată, niciun pacient internat la spital nu şi-a cumpărat nici medicamente, nici vată, nici măcar o faşă.Sunt foarte mândră de calitatea umană şi pregătirea profesională a medicilor pe care am reuşit să-i aducem la spital!”

Ce spun medicii?

Diko Adnan, medic obstetrică-ginecologie s-a alăturat nouă după ce a supravegheat naşterea unei fetiţe: “Naşterea în sine nu a durat mult, 20 de minute, travaliul a fost de două ore, a mers greu deşi mămica era la a treia naştere. Eu sunt din 1981 în România şi din anul 2000 lucrez la spital. Rar trece o zi fără o naştere-două, avem paciente în primele luni de sarcină dar există şi toate utilităţile, inclusiv laborator pentru analize uzuale

Ala Danilceac, medic ginecolog şi director medical: “Pe ambulator se stă la coadă la ginecologie ca şi la cardiologie. Fiecare a doua pacientă vine pentru consultaţie şi Papa- nicolau, nimic altceva. Eu sunt pentru prevenţie, am făcut pe puţin 300 de lame de la deschiderea spitalului”

Roxana Feidoc, cardiolog la Buftea şi la Ambasada S.U.A la Bucureşti: “Mi-e bine aici, sunt respectată, oamenii sunt mai amabili decât cei din Bucureşti, mi-e jenă că aşteaptă destul de mult, dar nu am cum sa scurtez vizita. Nu pot să scad în calitate pentru a alege cantitatea. Asistenta mea îi sună pe pacienţi de pe telefonul ei perso-nal pentru a face programări şi munceşte mult, o apreciez mult. Am programări până în martie, dar nu pot face faţă la câţi pacienţi vin la cardiologie. Mulţi hipertensivi, insuficienţe cardiace, diabetici, cu probleme psihice. Mă înţeleg bine şi cu medicii de familie, vorbim la telefon şi ne ajutăm între noi, deşi nu ne cunoaştem faţă în faţă”.