Ştiaţi că pe lista patrimoniului uman contemporan al judeţului Ilfov sunt înscrise şi femei? Desigur că ştiaţi, întrebarea e voit retorică. Prin forţa lucrurilor şi în societatea românească, în funcţii de conducere, sunt mai mulţi bărbaţi pe care şi noi i-am evidenţiat în paginile ziarului nostru. Luna martie ne dă, însă, posibilitatea să ne uităm mai mult şi mai des către reprezentantele sexului frumos cu atribuţii de educare, execuţie şi conducere. Preocupaţi de multă vreme de „rădăcinile” judeţului Ilfov, prima pe care am vrut s-o descoperim este Alexandrina Niţă, directorul executiv al Direcţiei judeţene de Cultură Ilfov.
De 13 ani în funcţie
„Mă onorează intenţia Jurnalului de Ilfov de a deschide uşa Direcţiei în dubla mea calitate de director şi femeie. E chiar o abordare nouă şi interesantă în zonă, nimeni nu s-a gândit la mine şi din perspectiva umană. Sunt la conducerea Direcţiei din 27 martie 2000, a fost un început administrativ furtunos. Când am venit, oamenii nu aveau director de trei luni și nici salariile plătite. Denumirea direcţiei s-a schimbat de multe ori de când sunt eu aici, acum se numeşte Direcţia Judeţeană pentru Cultură Ilfov, abia am schimbat ştampilele, lucrăm şi la site. Sunt mamă a trei copii şi bunică pentru doi nepoţi”, se prezintă rapid Alexandrina Niţă
Zestrea Ilfovului este de mare calitate
Caldă şi deschisă de parcă nu ne-am fi văzut pentru prima oară, Alexandrina Niţă îmi povesteşte despre zestrea patrimonială a Ilfovului care este de o calitate deosebită, urmare a faptului că în judeţ s-au aşezat cei mai importanţi oameni ai perioadelor istorice. Există, în consecinţă, 20 de monumente istorice de grupă A, adică monumente istorice de valoare naţională și universală. Exemple: imobilul „Fortul 13” Jilava, ansamblul Mânăstirii Snagov, ansamblul Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia sau biserica Sf. Eftimie din satul Fundeni, comuna Dobroieşti. Tot pe raza judeţului există şi 150 de monumente de grupă B, mai exact monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Şi ne referim la imobilul Conacul Hagi Tudorache din satul Grădiştea sau la Crucea (Monumentul eroilor 1916-1918) din centrul oraşului Buftea, realizată de Regina Maria în memoria ostaşilor căzuţi în Primul război Mondial.
Informarea e esențială
Născută şi crescută în Buftea la umbra domnitorului Ştirbey şi a ceea ce a lăsat acesta în urmă, Alexandrina Niţă spune că primordiale pentru reușita păstrării monumentelor istorice au fost şi discuţiile cu fiecare dintre preoţi, primari, cu administratori ai monumentelor istorice. Mai mult, încă de la apariţia legii 422/ 2001 privind protejarea patrimoniului, în fiecare an, în perioada iulie-august, directorul executiv al Direcţiei de Cultură Ilfov transmite adrese tuturor administratorilor şi proprietarilor de monumente istorice prin care li se comunică drepturile şi obligaţiile pe care le au în calitatea lor, extrase din legea 422. De asemenea, funcţia îi cere să trimită şi recomandări pentru cei care lucrează în serviciile de urbanism privind modul de abordare al acestei speţe. Pentru buna comunicare, Alexandrina Niţă a solicitat în 2012 ca din fiecare primărie să fie desemnată o persoană responsabilă de monumentele istorice. Greu, atâta vreme cât la Direcţia de Cultură lucrează doar 4 oameni, organigrama fiind redusă ca la toate instituţiile de stat.
„Ce fericită sunt pentru restaurarea conacului Oteteleșanu”
Proiectele în desfășurare privind restaurarea și conservarea monumentelor istorice ne duc spre Măgurele unde există acum unul dintre cele mai mari șantiere ale județului:
”Într-un an sper să vedem în toată splendoarea lui conacul Oteteleşanu de la Măgurele (în incinta INCDFM). Acolo s-a făcut un proiect de restaurare – consolidare care a fost avizat de comisia de experţi, este permanent în verificare, se face acum şi o cercetare arheologică care se recomandă atunci când se fac restaurări. Noi din 2008 ne tot chinuiam să obţinem nişte fonduri, se dărâmase parte din conac, căzuse turnul estic. Acum conacul aparține celor 5 institute de pe platformă şi fiecare are câte o bucăţică din ansamblul Ion Oteteleşeanu care cuprinde un parc imens, conacul, un sit arheologic.” povestește Alexandrina Niță.
Consolidare biserici-monumente istorice
Însă, mai mult decât vechile conace boierești, bisericile din sate și din cadrul mânăstirilor sunt supuse renovărilor și recent a fost depus un proiect pentru restaurare – consolidare la Dudu-Chiajna. Din lista de proiecte aprobate de comisie în anul 2012 se numără consolidarea şi restaurarea bisericii de lângă conacul Cantacuzino din Afumaţi (obiectiv de grupă A valorică); întreţinerea la ansamblul Mânăstirii Ţigăneşti; reparaţie la acoperişul mânăstirii Cernica, restaurare la mân. Căldăruşani, la restaurarea picturii murale a capelei Palatului Ştirbey. Directorul executiv îmi spune că sunt întâmplări fericite la care nici nu visa în urmă cu 5 ani. Există și o explicație a acestei schimbări: Oamenii au înţeles că lucrurile trebuie să se facă într-un anumit fel corect și, mai ales, a dispărut percepţia că dacă vrea cineva să tragă o dungă în biserică şi mai şi locuieşte acolo în sat, are deci tot dreptul să vopsească după cum vrea.
PUG-uri actualizate cu primăriile
Una dintre cele mai importante realizări ale Alexandrinei Niță este și actualizarea PUG-urilor din județul Ilfov, cu toate avizele. Monumentele istorice şi zona de protecţie sunt clar delimitate pe PUG şi în momentul în care se construieşte, se extinde ceva sau se fac lucrări diverse, se vede clar de unde şi până unde este zona protejată, unde se poate interveni. Legea se aplică mult mai uşor acolo unde se aplică PUG-ul. Și spune directorul: ”Primarii sunt lideri de grup privind păstrarea patrimoniului material şi imaterial al comunei pe care o conduc.”
Căi de dezvoltare a turismului
”Dacă am reuşi să punem în valoare monumentele istorice în beneficiu turistic, ar fi extraordinar! Mi-aduc aminte că în 2004-2005 când actualul preşedinte al CJI, Marian Petrache a venit pe funcţia de prefect, primul lucru pe care mi l-a cerut a fost o hartă pe care să-i marchez cu steguleţe monumentele istorice din judeţ. Ne-am gândit chiar la un itinerar legat de zona de nord: Bucureşti – Mogoşoaia, Ştirbey – Căldăruşani – Snagov – Siliştea Snagovului – Ciolpani era un traseu excepţional de sfârșit de săptămână. Am avut un parteneriat şi cu RATB-ul şi le-am pus la dispoziţie fotogafii şi cd-uri cu informaţii despre monumentele istorice ilfovene, au rulat în mijloacele de transport în comun. Noi, ca Direcţie, suntem sub coordonarea Prefecturii alături de care am realizat albumul ”Obiective de patrimoniu”, lansat la simpozionul de închidere al proiectului ”Salvând trecutul, ne salvăm viitorul”. Tot cu instituția prefectului am realizat și festivalul de artă plastică IFART.”
