Toţi oamenii se aseamănă prin cuvinte, doar faptele îi deosebesc
Ştiţi mai bine decât mine că şansele se oferă greu. Şi, din păcate, se pierd uşor. Florin Niculae face parte din cealaltă categorie. La el, ocaziile au dat năvală. Oamenii au vrut aşa. L-au ales a doua oară, primar la Vidra. Vremea vorbelor, uneori năucite de patima campaniei electorale a trecut. Acum e în hora faptelor. Ele decid.
Ca el să își onoreze promisiunile, mulți vidreni i-au acordat încrederea. Acestea sunt ocaziile oferite. Totuşi, multe, nu depind numai de primar. E asta o fericire? El ştie! Îi va dezamăgi? Timpul o va spune, chiar şi celor sceptici.
Trei oameni, o problemă?
Da, dacă e vorba despre angajarea lor, la primărie. Florin Niculae cere acest drept pentru oamenii comunei. Însă, dacă birocraţia nu va vedea dincolo de nas se va opune. Ce să facă aceşti angajaţi? Simplu: să-i ajute pe agricultori la întocmirea dosarelor pentru proiectele cu finanţare europeană. De ce trei? Pentru ca doi să umble pe teren, să facă zilnic ture printre case şi unul să muncească la birou. Totul, pentru măsura aceea, numită 141, de „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă”. Obiectivul ei? „Creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare, pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie”. Frumos zis.
„Se are în vedere faptul că sectorul agricol şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice”. Ce se doreşte? „Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistenţă să devină viabile economic. Dar şi diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse”. Contribuţia publică ar fi de aproape 477 de milioane de euro, din care: 20% – este asigurată de Guvernului României, iar 80% – de UE.
Primăria – un sprijin real
Ea ar oferi consultanţă şi ajutor. Gospodarul ar afla că: „Uite, ăsta e proiectul. Îţi trebuie actele astea. Completăm noi dosarele, ţi le facem. Le ducem tot noi la administraţie. Bani, dacă îți trebuie asigurată cofinanţarea îi punem de la bugetul local. Apoi ţi-i adaugăm la impozit şi în momentul în care ţi-au venit banii de la UE, vii şi îi achiţi. Nu pierzi, nu risipeşti timp, nu alergi după hârtii. APIA e aici, la Măgurele, lângă noi”, zice Florin Niculae.
Iată o idee despre cum ar putea fi accesate mult mai uşor fondurile UE, pentru legumicultorii din Vidra și nu numai ei, sprijinirea lor şi recuperarea unui prilej deja întârzâiat pentru agricultura noastră.
Vidra – nume și renume de marcă
Cu sute de ani în urmă, zona era un loc cu bălţi şi mlaştini. Era habitatul preferat al vidrelor. Aşa s-a ales aşezarea cu acest nume. Vidra e şi pe stema localităţii realizată de primar, cu trei ani în urmă. Râul Sabar, un afluent al Argeşului e aproape. Pământul de aici e vestit, se întinde într-o luncă mănoasă. Un sol de excepţie pentru legumicultori. Asta le-a dus şi faima gospodarilor vidreni. În pieţe, legumele cu eticheta „De Vidra” sunt un simbol căutat.8.700 de locuitori trăiesc în trei aşezări: Vidra, Creţeşti şi Sinteşti. Ele cuprind 2.500 de gospodării, între care se află 1.300 romi, care şi-au ridicat case aici şi trăiesc stabil, îşi sădesc grădinile, le muncesc sau ştiu ce înseamnă serviciul la oraș. Cam 40 % din populaţie sunt tineri. Un lucru bun: nu au plecat în lumea largă. În Vidra sunt 4 şcoli, un liceu teoretic şi trei grădiniţe. Cam 1.400 de elevi învaţă la liceu, între care 200 sunt din alte localităţi. Comuna e la 11 km sud de Bucureşti.
Trofeele la zi – proiectele europene
Asfaltarea susţinută din fonduri europene e terminată încă din toamnă. Mai sunt 24 de km de drumuri cu proiectul făcut, dar nefinalizaţi, pentru care se aşteaptă surse de finanţare ce vor fi deschise de guvern.
Canalizarea? Lucrările la rețea sunt pe final. Cât de târziu, anul acesta, dacă nu, la începutul celui următor va fi gata. Va fi terminată şi staţia de epurare a apei. Conductele sunt întinse sub pământ în proporţie de 95 %, în numai 2 ani. Acum se fac branşările S-a lucrat într-un ritm intens. Cele 6 puţuri sursă au fost forate la o adâncime de 140 de metri, apa urmând să fie tratată în staţia de filtrare prin clorinare şi desulfurare.
Pentru şcoli, Florin Niculae are pregătite trei proiecte de extindere, aprobate încă din mandatul său trecut. Dar deocamndată nu există bani disponibili. „Ar fi bine să se facă pe fonduri UE, pentru că asta ar degreva bugetul nostru naţional. Așa aș putea finanţa alte priorităţi”, adaugă primarul.
After-school gata până la sfârșitul anului
E vorba despre o construcţie, prinsă în proiectul 322, prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Aceasta acţiune prevede “renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea servicilor de bază pentru economia şi populaţia neorăşenească, apoi punerea în valoare a moştenirii ei rurale”.
Clădirea e una fără etaj. Asta pentru că a trebuit ca investiţia să se încadreze în limita a 2,5 milioane de lei şi în această marjă tebuiau făcute trei proiecte, pentru punctaj. Lucrările sunt în grafic, primăria având contract cu constructorul până în septembrie.
Cu sprijinul CJ Ilfov, se poate
Florin Niculae adaugă, pe final: “Sunt convins sincer că dl. preşedinte al CJ Ilfov, Marian Petrache, vrea să terminăm cu bine planul de anvergură apă-canal pentru județul nostru. După asta, pot spune că a creat infrastructura în jurul Bucureştiului. Sincer? Toată prețuirea, pentru că a avut curajul să ducă la fapte un asemenea proiect. Nu vreau să-l laud, dar astea sunt cuvintele. Civilizaţia porneşte de la infrastructura apă-canal. Urmează asfaltul şi sunt convins că proiecte mai vechi, dar aplicabile, îşi vor găsi finalitatea cu alte posibilități de finanţare 577, sau se va deschide altă axă. Sunt convins că la sfârşitul mandatului, în 2016, Ilfovul va avea cu totul alt chip”.
