La sfârşitul anului 2011, Parlamentul adopta Legea asistenţei sociale, România asumându-şi din acel moment o nouă abordare în gestionarea beneficiilor/serviciilor sociale pentru cei peste 7 milioane de beneficiari de diferite forme de asistenţă socială. Cu o rată a contractării sociale de circa 5% la nivel naţional, Ilfov-ul este, în prezent, unul dintre judeţele care a făcut primii paşi în direcţia dezvoltării unor parteneriate cu ONG-urile furnizoare de servicii sociale, în special în domeniul îngrijirii copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile.
Pentru a realiza, în premieră, o radiografie a nevoilor sociale de pe raza judeţului, cu scopul de a aloca cele mai calificate competenţe disponibile atât în sistemul de stat, cât şi în mediul privat, reprezentanţii Consiliului Judeţean Ilfov (CJI), ai Institutului pentru Politici Publice (IPP) şi ai diferitelor ONG-uri cu activitate în domeniul protecţiei sociale – s-au reunit la aceeaşi masă, scopul unanim al acestui demers fiind acela de a oferi cele mai bune servicii sociale persoanelor provenind din grupuri vulnerabile (copii, batrâni, persoane cu dizabilități etc).
Marian Petrache acceptă provocarea
“O altă abordare a serviciilor sociale ar reprezenta o provocare. Pentru că de asistenţă socială poţi vorbi atunci când ai bani. Fără bani, putem vorbi de compasiune, însă echitatea apare atunci când poţi să-i ajuţi pe toţi cei cu probleme. Societatea românească, sigur, nu are bani. Uneori, din păcate, nu are nici compasiune. În ce situaţie suntem în Ilfov? Avem nişte semeni cu probleme. Trebuie să-i ajutăm. Dar în ce măsură ne permit resursele financiare? O spun cu regret: acum facem doar nişte mişcări simple, ca să avem conştiinţa curată. Dar ştim ce vor cu adevărat sufletele acestor oameni? Chiar de azi, am comandat un control la Asistenţă Socială şi un audit pe toate centrele. Pentru că ceva rău s-a încetăţenit în sistem. Aşa că, evident, sunt interesat de aceste parteneriate. Evident, accept provocarea unei alte abordări a asistenţei sociale. Însă, atrag atenţia că, nu pe putem juca cu sufletele acestor oameni. Nu vreau business cu sufletele lor!”, a declarat, în deschiderea întâlnirii, Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.
Harta furnizorilor ilfoveni de servicii sociale
Stadiul actual al dezvoltării servicilor sociale pentru grupurile vulnerabile – la nivelul judeţului a fost prezentat de vicepreşedintele CJI, Cristina Manicea. Astfel, Consiliul are în subordine două centre de bătrâni (Domneşti şi Periş), iar Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov (DGASPC Ilfov) are în grijă patru centre de copii (Domneşti – Piticot, Voluntari, Periş, Tâncăbeşti), un centru special de adulţi infectaţi cu HIV la Vidra, un centru de adulţi cu probleme neuropsihice, la Bălăceanca (Domniţa Bălaşa) şi un cămin de bătrâni la Ciolpani.
Căminul Domneşti – funcţionează, în prezent, cu 50 de paturi şi are o structură organizatorică formată din 35 de posturi. Norma de hrană pentru un bolnav este de 8,3 lei/zi. Ca urmare a restructurării, unitatea a încetat contractul de muncă cu medicul radiolog şi cu medicul de analize medicale, iar clădirile exterioare pavilionului central au rămas fără activitate. Centrul beneficiază de un proiect European, în parteneriat cu CJI, privind reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale, în valoare de aproape 4 milioane de lei.
Căminul pentru persoane vârstnice de la Periş furnizează găzduire pe perioadă nedeterminată, asistenţă medicală şi îngrijire, suport emoţional, recuperare şi reabilitare, socializare şi petrecerea timpului liber. În prezent are o capacitate de 50 de paturi şi 37 de asistaţi. Conform organigramei, centrul oferă asistenţă permanentă cu 25 de angajaţi.
Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciolpani este un centru pentru persoane adulte cu nevoi speciale, ce nu pot fi îngrijite la domiciliu. Capacitatea este de 60 de paturi, în prezent fiind ocupate 48, din care 46 de asistaţi au certificate de încadrare în grad de handicap.
Şi acest centru beneficiază de un proiect European, în parteneriat cu CJI, pentru reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale.
Centrul de Plasament nr. 2 Piticot are o capacitate de 12 asistaţi şi este destinat copiilor cu handicap cu vârste între 2-7 ani, dar şi, în regim de urgenţă, pentru copii cu vârste între 0-10 ani. Ca număr de angajaţi, comparativ cu numărul asistaţilor, centrul este, practic, singurul din judeţ care are graficul aproape complet şi suficient. Având în vedere că funcţionează în cadrul Centrului Judeţean de Asistenţă Medico-Socială pentru bolnavii cronici Domneşti, face parte integrantă din proiectul european de modernizare.
Centrul de plasament nr. 6 Voluntari găzduia, în octombrie 2012, 77 de copii şi tineri (64 minori). Asistaţii ar trebui, conform legii şi organigramei centrului, să beneficieze de asistenţă permanentă din partea a 31 de angajaţi, dar din păcate, lipsesc 12 îngrijitori sau supraveghetori de noapte, oameni care sunt, de fapt, cei de care asistaţii au cea mai mare nevoie.
În parteneriat cu CJI, şi acest Centru beneficiază de un proiect european pentru reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale.
Centrul de Plasament nr. 5 Periş, destinat copiilor cu dizabilităţi, are o capacitate de 85 de locuri şi găzduieşte 86 de asistaţi. Structura organizatorică cuprinde 56 de posturi. Dintre acestea, sunt ocupate, acum, doar 39. Şi acest centru beneficiază de fonduri europene pentru reabilitare, modernizare, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale.
Centrul de Plasament nr. 4 Tâncăbeşti găzduieşte 41 de tineri cu dizabilităţi grave, dintre aceştia 12 asistaţi (7 minori). Din cele 50 de posturi prevăzute de organigramă sunt ocupate 46.
Centrul de Plasament nr. 7 Vidra asigură protecţia şi supravegherea medicală pentru asistaţii diagnosticaţi cu HIV – SIDA în diferite stadii de evoluţie a bolii. Cei 21 de asistaţi, cu vârsta de peste 18 ani, sunt cuprinşi în programul de educaţie şi socializare în funcţie de starea generală de sănătate. Fiind un centru cu regim special, organigrama cuprinde 30 de posturi, dar ocupate sunt doar 23.
La Bălăceanca, Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică „Domniţa Bălaşa” are o capacitate de cazare de 220 de locuri, în prezent fiind asistate 202 persoane, din care cu domiciul stabil în judeţul Ilfov – doar 49. Urmează apoi din Capitală – 153 de asistaţi, dar şi din alte judeţe: Dâmboviţa, Giurgiu, Prahova, Călăraşi, Cluj, Buzău şi Brăila – încă 10 asistaţi. Şi acest centru are deficit de personal, din totalul de 125 de posturi, ocupate sunt doar 118.
Centrul Maternal Săftica are, momentan, activitatea suspendată şi intră într-un program de reabilitare care face parte dintr-un proiect european. Acest centru adăposteşte, în mod normal, mame singure cu copii, pe o perioadă de 6 luni cu drept de prelungire.
În Ilfov există, de asemenea, 81 de asistenţi maternali, care au în plasament 112 copii dintre care 21 de copii cu dizabilităţi.
De asemenea DGASPC Ilfov a încheiat câteva contracte de pateneriat cu diferiţi furnizori privaţi de servicii sociale, pentru a asigura o mai bună calitate acestor servicii.
Ca o concluzie generală a celor prezentate mai sus, se poate remarca lesne că, toate centrele şi căminele de asistenţă socială din judeţ se confruntă cu aceeaşi problemă – lipsa de personal. În plus, starea clădirilor este una deplorabilă, nu s-a mai investit de la construcţia lor, toate având peste 20-30 de ani.
CJI mai are în subordine 3 mari spitale: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov, Spitalul de Obstretică Ginecologie Buftea şi Spitalul de Psihiatrie ”Eftimie Diamandescu” Bălăceanca.
Fără reintegrare în familii
Şi tot o hartă a ceea ce se găseşte în Ilfov, în domeniul asistenţei sociale, au reuşit să întocmească şi cercetătorii IPP, de data aceasta pe baza datelor furnizate direct de către primăriile din judeţ. Astfel, pentru persoanele cu dizabilităţi, s-a stabilit că numărul lor depăşeşte 7.500, dintre care 7.000 sunt adulţi. 3% dintre aceste persoane sunt instituţionalizate. 34 de tineri cu vârste de peste 18 ani, cu dizabilităţi intelectuale, se află în sistemul de protecţie a copilului. Analiza a constatat că, din punct de vedere al serviciilor oferite persoanelor cu dizabilităţi din Ilfov, în judeţ nu sunt dezvoltate servicii alternative de locuinţe – de tip locuinţe protejate. Îmbucurător este faptul că, deşi numărul ilfovenilor cu dizabilităţi angajaţi în muncă este mic, acesta a crescut în 2012 faţă de 2011. S-a mai remarcat, de asemenea, că la nivelul Serviciilor de Protecţie şi Asistenţă Socială din primării (SPAS) lucrurile nu sunt prea bine înţelese. Multe dintre SPAS-uri nu au evidenţe ale persoanelor cu dizabilităţi, declarând că nu au astfel de cazuri, însă declară că furnizează servicii pentru astfel de persoane (spre exemplu Primăria Chitila). Şi, legat tot de servicii oferite persoanelor cu dizabilităţi, cu excepţia comunei Măgurele, unde există un parteneriat cu Fundaţia “Motivation” pentru furnizarea obiectelor necesare deplasării, celelalte primării nu au proiecte sau parteneriate cu ONG-urile. Nu în ultimul rând, tot pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale din Ilfov, IPP a identificat o lipsă acută a programelor de integrare/reintegrare în familie, ponderea celor care ies din sistem şi se întorc la casele lor fiind de doar 15% pentru intervalul 2008-2011. Cu părere de rău, participanţii la masa rotundă au concluzionat că, marea majoritate a celor care au deficienţe intelectuale şi sunt instituţionalizaţi – ies din sistem doar ca urmare a decesului.
În ceea ce privește serviciile sociale dedicate copiilor aflaţi în dificultate în Ilfov, primăriile Bragadiru, Copăceni, Măgurele, Otopeni şi Pantelimon au declarat că acordă servicii primare, dintre acestea, Măgurele colaborând cu organizaţia “CRIC” pentru plata contribuţiei zilnice de hrană, respectiv cu Fundaţia “Copiii noştri” pentru servicii de consiliere psihologică şi susţinere materială a copiilor. Ca număr al copiilor aflaţi în situaţii de dificultate din evidenţele SPAS-urilor rezultă că, cei mai mulţi se găsesc în comuna Ciorogârla (1.053), primările 1 Decembrie, Ciolpani, Grădiştea sau Ştefăneştii de Jos neavând în evidenţe astfel de cazuri.
În privința persoanelor vârstnice, primăriile Bragadiru, Copăceni, Măgurele, Pantelimon – au declarat că acordă servicii primare (de exemplu, asistenţă în faţa notarului, informare privind drepturile şi obligaţiile, menţinerea persoanei în familie), iar numărul cel mai mare de cazuri este, potrivit raportării SPAS în Bragadiru (737).
Politici publice de calitate
Institutul pentru Politici Publice (IPP) este o organizaţie neguvernamentală românească care militează pentru creşterea calităţii proceselor de elaborare a politicilor publice în România. Desfăşurând activităţi de cercetare, de advocacy şi de promovare în domenii precum reforma administraţiei publice, transparenţa instituţiilor, integritatea aleşilor şi a funcţionarilor, IPP este una dintre cele mai obiective, dar şi incisive organizaţii din România, fiind recunoscută ca o autoritate în domeniile sale de excelenţă. Alături de departamentele de cercetare în domeniile sale de referinţă, în cadrul Institutului s-au dezvoltat, pornind de la expertiza internă, două divizii specializate care oferă astăzi servicii de înaltă calitate beneficiarilor şi clienţilor din sectorul public (autorităţi publice centrale şi locale – ministere, primării, consilii judeţene), dar şi privat (camere de comerţ, companii, organizaţii interne şi internaţionale). Divizia de consultanţă/asistenţă tehnică pentru autorităţi publice oferă servicii integrate de evaluare a performanţei administraţiilor locale în managementul serviciilor proprii, precum şi asistenţă de specialitate/consultanţă în pregătirea documentaţiei tehnice şi financiare pentru accesarea fondurilor europene. Divizia de cercetări sociologice pune la dispoziţia celor interesaţi servicii specializate de anchetă sociologică – sondaje (eşantionare, ancheta de teren, prelucrare statistică a datelor, interpretări cantitative şi calitative) şi focus-grupuri.
