Pe 26 martie a.c., la sediul Prefecturii Ilfov s-a întrunit Comisia Judeţeană de Siguranţă Rutieră (CJSR), ședința fiind prezidată de subprefectul Cătălin Romulus Pantazi și având pe Ordinea de zi analiza Strategiei Naţionale pentru siguranţă rutieră 2013-2020.
La întâlnire au participat reprezentanţi ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV), ai Autorităţii Rutiere Române (ARR), ai Serviciului Rutier Ilfov, ai Inspectoratului Teritorial pentru Controlul în Transport Rutier Bucureşti-Ilfov, precum şi ai Asociaţiei Profesionale a Formatorilor Auto Ilfov şi ai unor şcoli de şoferi.
Cele mai multe dintre discuții au pornit de la teme precum modificările preconizate privind vârsta pentru obţinerea permisului auto şi condiţiile în care şoferii începători pot circula pe drumurile publice, vârsta până la care un cetăţean poate deţine permis auto, precum şi funcţionarea comisiilor județene pentru siguranță rutiere, care, în multe județe, nu au activitate sau nici măcar nu au fost înființate.
Directorul general adjunct al ARR, Cristian Sorin a precizat că în elaborarea Strategiei Naţionale pentru siguranţă rutieră trebuie să se ţină cont de costul social anual al accidentelor şi de cauza acestora. Potrivit reprezentantului ARR, care a citat statistici oficiale, costul social al accidentelor rutiere este de aproximativ 2,5 miliarde euro pe an, iar factorul determinant în producerea acestora – în 60-70% din cazuri- este cel uman, şi în mai mică măsură din cauza infrastructurii rutiere – între 20 şi 25% – sau a stării autovehiculului.
În acest context s-a adus în discuţie nivelul de pregătire al elevilor în cadrul şcolilor de şoferi, directorul general adjunct al ARR precizând că eforturile trebuie canalizate în această direcţie. ”Oamenii nu ştiu să conducă. Nu se face școală, nu învață să conducă, dar ies pe stradă cu niște permise și omoară alți oameni. Școala care pregătește cursantul trebuie să fie preocupată de acesta, să-și asume cursantul, să nu-i dea drumul la examen, dacă nu știe să conducă. La noi nu este reglementat acest lucru, nu există măsuri coercitive ce trebuie luate asupra unui instructor auto care a permis cursantului să se înscrie la examen pentru permis, deși nu știe să conducă”, a afirmat Cristian Sorin. Și tot acesta a vorbit despre evaziunea fiscală uriașă pe segmentul școlilor de șoferi, precizând că această piaţă are o valoare anuală de 20-25 de milioane de euro, iar evaziunea fiscală este de până la 80%.
Comisarul şef Ion Chiriţoiu, şef de birou în cadrul SPCRPCIV Ilfov, a adus în discuţie raportul preţ-calitate, precizând că multe dintre şcolile de şoferi îşi atrag cursanţii prin promovarea unor preţuri foarte mici, chiar şi de 450 de lei, costuri care nu se reflectă în calitatea actului didactic. ”Un astfel de tarif nu acoperă măcar costul carburantului. În aceste condiții, nici minimul de 30 de ore nu este dus la bun sfârșit”, a subliniat comisarul şef Chiriţoiu. Și dacă în acest sens, chiar și Strategia consideră că şcolile de şoferi nu ar trebui să îşi trimită cursanţii la examinare dacă aceştia nu stăpânesc bine legislaţia şi tehnica de a conduce autovehicule, unii reprezentanți ai domeniului sunt de părere că o astfel de reglementare ar putea determina o atitudine subiectivă din partea instructorilor auto care, din dorinţa de a-şi majora veniturile, ar putea recomanda, nejustificat, efectuarea de ore suplimentare de către cursanţi.
