Rezultatele alegerilor europarlamentare au produs un cutremur de mari proporții în rândurile liberalilor. Partidul este acum, practic, decapitat, după demisiile, în bloc, ale președintelui Crin Antonescu și a celor 32 de vicepreședinți. Liberalii par să-și fi pierdut busola, în urma rezultatului dezastruos obținut la scrutinul din 25 mai. Cel care poartă răspunderea acestei situații este chiar președintele partidului. Ruperea de USL nu a fost agreată, în totalitate, de organizațiile din teritoriu, în multe consilii județene colaborarea PSD-PNL continuând, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Interesele baronilor locali au fost mai presus de deciziile de la centru, ceea ce i-a făcut pe pesediști să susțină că Uniunea trăiește. De aici și fuga unor voturi ale susținătorilor USL către Alianță. Rezultatul obținut acum de PNL vine să dea apă la moară acestor nostalgici. Ei au chiar și un lider în jurul căruia să se „coaguleze” într-o facțiune care să încerce refacerea USL. Călin Popescu Tăriceanu n-a fost trimis degeaba înapoi, la PNL. Conștienți de dezastrul care va urma, pesediștii și-au trimis „calul troian” să fie prezent în interiorul partidului, când vor începe nemulțumirile și să-i adune pe aceștia, ca o cloșcă, sub aripa lui.

O altă cauză a acestei scăderi în preferințele electoratului a fost determinată de cei care voiau un PNL fără Antonescu. Voturile lor s-au îndreptat, copios, către candidatul independent Mircea Diaconu. Dacă punem la socoteală cele aproape 7 procente „furate” de acesta, vedem că PNL și-ar fi atins ținta de 20%. Pe de altă parte, cei care au votat cu Diaconu au reușit, prin ricoșeu, să scape de Antonescu, care trebuia să se țină de cuvânt și să-și dea demisia. Dar acesta, nu s-a astâmpărat și, conform principiului „după mine, Potopul!” a mai făcut o greșeală, care îi va discredita și mai mult pe liberali în ochii confraților lor europeni. Pentru că acesta va fi efectul propunerii ca PNL să adere la Partidul Popular European, după 12 ani de ALDE. Jenant.

Rămâne de văzut care vor fi evoluțiile ulterioare. Deja, unele surse liberale vehiculează ideea unei fuziuni cu PDL. Pedeliștii, însă, resping această idee, dar nu exclud o colaborare viitoare cu liberalii, mai ales că piatra de moară, care a tras în jos PNL, a dispărut. În aceste condiții, Dreapta nu are decât o singură soluție – unificarea! Altfel, Goliatul, care este pe cale să devină Alianța de stânga, va înghiți totul, iar noi ne vom reîntoarce la partidul-stat. Totodată, PNL trebuie să-și reevalueze serios opțiunile, pentru că ar avea șansa să devină liderul unei Drepte unite. Doar dacă, nu cumva, atracția pe care o reprezintă un USL resuscitat nu îi va mâna pe peneliști către PSD, care, îi va „îngurgita”, cu voluptate.

Singura geană de lumină în toată această degringoladă penelistă a fost victoria candidatului liberal din Colegiul IV. Aici, PSD a primit o lovitură la care nu se aștepta. Degeaba trâmbițează toți liderii partidului că la mijloc este o fraudă grosolană. Victoria a fost „pe bune”, iar cartelul de la Voluntari ar trebui să-și recunoască, cu fair-play, înfrângerea. Dar mă îndoiesc că PSD știe „cu ce se mănâncă fair-play-ul”!