Raport special Unicef România și Avocatul Poporului

Avocatul Poporului și UNICEF România au lansat Raportul special privind „Respectarea drepturilor copiilor privați de libertate în România”, studiul propunându-și să identifice dacă și în ce măsură sunt respectate drepturile acestei categorii sociale, prin analiza percepțiilor acestor copii în legătură cu cele mai importante aspecte ale drepturilor lor la siguranță, demnitate umană, acces la asistență juridică, separarea de adulți, asistență medicală și servicii pentru promovarea sănătății, educației și menținerea legăturii cu familia și comunitatea, pe perioada detenției.

În cadrul aceluiași eveniment, Avocatul Poporului și UNICEF România au încheiat și un Memorandum de înţelegere pentru perioada 2014-2017, cu scopul de a contribui la extinderea și consolidarea respectării drepturilor copilului în România. Documentul va sprijini creșterea capacităţii instituţiei Avocatul Poporului de a funcţiona ca un mecanism eficient de monitorizare independentă a drepturilor copilului, respectiv de a identifica, analiza și raporta încălcările acestor drepturi, precum și de a urmări măsurile care sunt luate ca răspuns la demersurile sale.

”Aș dori să folosesc acest prilej pentru a readuce în atenția dumneavoastră un fapt simplu, dar fundamental pentru societatea de azi: toți oamenii – inclusiv copiii – sunt, în mod intrinsec, deținători de drepturi (…). Statele noastre, prin ratificarea tratatelor asupra drepturilor omului, printre care se numără și Convenția ONU privind Drepturile Copilului, sunt garantele acestor drepturi. Raportul pe care îl lansăm aici oferă informații privind situația respectării drepturilor copiilor privați de libertate, unii dintre cei mai vulnerabili copii. Trebuie subliniat, în mod special, faptul că acești copii nu încetează să fie deținători de drepturi și că statul are obligația de a le respecta și proteja în timp ce se află în custodia sa”, a declarat Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF în România.

Câteva rezultate îngrijorătoare

Raportul analizează respectarea drepturilor copiilor pe întregul traseu judiciar, de la arestarea preventivă până la executarea pedepsei sau a măsurii educative dispuse de instanța de judecată. Analiza se axează, în principal, pe două dimensiuni: condițiile materiale de detenție și relațiile interumane.

  •  În momentul realizării primei anchete a copilului, în doar 2% din cazuri a fost prezent asistentul social și în numai 6% din cazuri a fost prezent un avocat.
  •  Aproximativ 68% dintre copiii incluși în eșan­tion au spus că au fost purtați în cătușe în public, dintre care aproxima­tiv 20% au spus că au fost încătușați alături de un adult.
  •  57% dintre copiii intervievați au spus că nu li s-au comunicat drepturile pe care le au, la momentul reținerii; 63% dintre aceștia au declarat că nu li s-a spus că pot face reclamații.
  •  42% dintre copii au declarat că au primit avocat imediat ce au fost aduși la poliție, aproximativ 30% că au primit avocat după o perioadă de timp, în timp ce aproape 27% că nu au avut avocat pe perioada desfășurării anchetei poliției.
  •  Aproximativ 30% dintre copii au împărțit camera din arestul poliției cu adulți, fapt care contravine Regulilor ONU pentru protecția copiilor privați de libertate și Regulilor Minime ale ONU cu privire la Administrarea Justiției Juvenile.
  •  Aproximativ 22% dintre copii au declarat că au fost victime ale abuzurilor fizice în arestul poliției, cele mai multe comise de către ofițeri de poliție, procurori sau gardieni.
  •  Aproximativ 70% dintre copii au discutat cu avocatul înainte de prima înfățișare în fața instanței de judecată; jumătate dintre aceștia au avut o singură discuție cu avocatul, în sala de judecată, chiar înainte de înfățișare. Aproximativ 30% dintre copii spun însă că nu au avut nicio discuție cu un avocat, nici în sala de judecată, înainte de prima înfățișare în fața instanței.
  •  62% dintre copii au declarat că înfățișarea în instanță nu a fost privată, în sala de judecată fiind de față public, avocați și/sau alți inculpați din alte cauze.
  •  66% dintre copiii intervievați declară că au fost informați la depunerea în unitatea de deținere a ANP în legătură cu drepturile și obligațiile pe care le au; 34% afirmă că nu au fost informați.
  •  Aproximativ 30% dintre copiii intervievați au declarat că au fost victime ale abuzurilor fizice (inclusiv viol), cele mai multe comise de ceilalți copii deținuți, situație care confirmă că violența între copiii custodiaţi continuă să fie tratată cu o inacceptabilă lejeritate.
  •  86% dintre copii afirmă că au putut merge la medic de fiecare dată când au avut nevoie, iar 78% că au primit medicamente de fiecare dată când au avut nevoie. În același timp, aproape trei sferturi dintre copii (72%) spun că s-au îmbolnăvit în timpul detenției.
  •  Mai mult de jumătate dintre copii (55%) au declarat că mâncarea este inadecvată.
  •  Peste 33% dintre copii nu sunt vizitați de membrii familiei, iar 35% nu au primit niciodată pachet.
  •  Peste 90% dintre copii declară că pot vorbi cu un psiholog sau educator oricând au nevoie.
  •  90% dintre copii pot participa, zilnic, la activități sportive, însă 54% dintre copiii intervievați susțin că nu au oportunitatea de a învăța o meserie.