Luni, 29 septembrie, în sala Alexandru Ioan Cuza de la Palatul Parlamentului, candidatul Alianței Creștin Liberale (ACL), Klaus Iohannis, a lansat programul intitulat „România lucrului bine făcut”, în viziunea căruia dorește să-și desfășoare activitatea, dacă va fi ales președinte al României. La eveniment, moderat de cunoscutul jurnalist și analist politic Emil Hurezeanu, au participat peste 800 de invitați.
La prezentarea programului lui Klaus Iohannis au fost prezenți parlamentari ai PNL şi PDL, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai ambasadelor de la Bucureşti, dar şi simpatizanţi ai ACL.
Lucrul bine făcut, în viziunea lui Klaus Iohannis
În discursul său, Klaus Iohannis a abordat o problematică vastă în ceea ce privește guvernarea unei țări, care cuprinde 11 teme majore de dezbatere și consens național. El a vorbit despre independenţa justiţiei, statul de drept, parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO şi UE, dar şi despre economie, fiscalitate, educaţie, sănătate şi sistemul de pensii. Iohannis a ținut să le explice celor prezenți de unde pleacă denumirea programului său. „Eu cred că ceea ce ni se potriveşte este tocmai filosofia lucrului bine făcut. Vine din trecutul nostru, din ceea ce am construit ca naţiune, de-a lungul timpului. Există părţi din moştenirea noastră istorică şi culturală care sunt expresia «lucrului bine făcut» şi cu care ne mândrim (…). De ce România lucrului bine făcut este o viziune prezidenţială? Pentru că preşedintele este cel care poate imprima o direcţie naţiunii”, a susţinut prezidenţiabilul ACL. În continuare, vă vom prezenta câteva din ideile de bază ale acestui program.
1. Despre președinte
În programul său, candidatul ACL face un „portret robot” al celui aflat în funcția supremă în stat. Astfel, în viziunea sa, președintele trebuie să pună cetățeanul înaintea statului. El trebuie să fie echilibrat, mediator și integrator, dar ferm. Președintele este cel care asigură funcționarea eficientă și integrată a instituțiilor statului, un adevărat promotor al statului de drept. Și, nu în ultimul rând, șeful statului trebuie să fie un model de comportament public.
2. Despre educație
Premisa de la care pornește Iohannis în abordarea domeniului educației este aceea că „o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educație”, care dă măsura performanței acesteia sau, dimpotrivă, a lipsei de performanță. „România nu a beneficiat, în ultimii ani, de un sistem de educație nepreformant, nici măcar de unul care să permită continuarea unui anumit nivel la care se ajunsese în anii ’70-’80 (…), care produsese un nivel de cultură general acceptat și apreciat. (…) Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui învățământ preuniversitar fundamental greșit structurat, care lasă fără direcție o jumătate dintr-o generație. (…) România poate deveni un pol al înaltei tehnologii, în Europa. Acest lucru presupune specializare și hiperspecializare (…), care se pot obține printr-un sistem educațional dual: teorie îmbinată cu practică”, este de părere Klaus Iohannis. El afirmă că acest domeniu va fi o prioritate a mandatului său de președinte.
3. Despre sănătate
Klaus Iohannis consideră investiția în Sănătate ca o investiție în viitor. El consideră necesară elaborarea unei strategii naționale de sănătate, prin care aceasta să fie tratată ca un factor cheie de dezvoltare, ca o resursă pe termen lung și nu ca o povară. Pentru aceasta Iohannis susține, ca o prioritate, alocarea pentru Sănătate a 6% din PIB. „O națiune cu oameni care au probleme de sănătate din ce în ce mai diverse, cu un sistem sanitar nemulțumitor, incapabil să răspundă nevoilor de sănătate și ineficient în cheltuirea banilor publici, nu poate fi o națiune sănătoasă și nici cu adevărat prosperă”, afirmă Iohannis. El are în vedere mai multe direcții de reformă a sistemului sanitar care vizează (redăm succint, n.r.) echilibrarea componentelor sistemului sanitar, acordarea de servicii sanitare, atât prin pachetul de bază, cât și printr-unul suplimentar, din asigurări private, redarea demnității profesiei medicale și susținerea medicilor și a personalului medical în desfășurarea activității în condiții decente, controlul utilizării fondurilor publice în tot sistemul sanitar etc.
4. Despre fiscalitate
„Filosofia finanțelor publice este, în prezent, în flagrantă contradicție cu principiile dezvoltării economice sănătoase. Calitatea de contribuabil a ajuns să fie sinonimă doar cu aceea de plătitor de taxe și impozite, fără ca cetățeanul să simtă și că beneficiază de sistemele publice. Când acest sentiment devine predominant, este de înțeles de ce economia subterană și efectul său fiscal – evaziunea – tind să devină regula, de supraviețuire uneori. (…) La aceasta se adaugă și valoarea de 24% a TVA, care invită la evaziune fiscală, România plasându-se pe primul loc în Europa la acest capitol”, se afirmă în programul candidatului ACL. „În calitate de președinte al României voi încerca să conving Guvernul că nu politica bugetară trebuie să conducă politica fiscală, așa cum se întâmplă în prezent, că nu trebuie să introducem impozite după cât dorește să cheltuiască Ministerul Bugetului, ca să descoperim, ulterior, că nici nu poate să o facă. (…) De asemenea, pentru mine constituie o prioritate absolută revenirea la cota de 19% a TVA”, susține Klaus Iohannis.
5. Despre agricultură
Candidatul ACL își dorește agricultură performantă și dezvoltarea satului românesc. „Este vitală transformarea agriculturii românești într-un motor de creștere economică. (…) Satul trebuie să însemne și altceva, adică industrii, ferme familiale, oameni cu viziune și inițiativă, întreprinzători rurali capabili să utilizeze tehnologii performante, să dezvolte avantajele competitive ale României. (…), să creeze locuri de muncă pentru populația din mediul rural, prin susținerea performanței și a veniturilor agricultorilor. (…) Mica exploatație agricolă trebuie să înceteze de a fi doar un mijloc de protecție socială, ci trebuie să genereze motivație economică și răsplată pe măsura performanțelor economice”, susține Klaus Iohannis în programul său.
