Dar și cu oamenii s-a întâmplat ceva
Ce reprezintă un an, din viaţa unui arbore? Îi lasă vreun semn? Îl putem privi? Nimic surprinzător, răspunsul e: da! Trecerea lui adaugă oricărui copac un inel în jurul măduvei sale, odată cu fiecare mişcare completă a pământului, în jurul soarelui. Adică, un an. Aşa e orânduită casa vie a naturii. Pe de altă parte, după patru anotimpuri, gospodarii pădurari ilfoveni şi-au făcut bilanţul muncii, înaintea unui an nou.
Azi, codrii legendari ai Vlăsiei îşi duc cu bine vârstele vegetale, de la seminţe la lăstari şi puieţi, până la maturitate. Spre deosebire de smineala dezastrelor, din alte judeţe. Pădurile de aici se află în grija silvicultorilor ilfoveni. Ei se ocupă de toate campaniile: plantări, întreţinere şi bună exploatare a fondului forestier. După principiul: tot ce e frumos, bun şi folositor trebuie, înmulţit. Musai!
Care sunt rezultatele strădaniei lor, tenace şi atente? Cum au decurs lucrurile, în anul încheiat? Spre ce s-au îndreptat, în principal, eforturile lor profesioniste de primenire şi protejare a acestui ecosistem vital – pădurea?
Minunea mugurelui…
…e puterea lui, uriaşă, cu care învinge şi sparge scoarţa cea mai dură a unui copac. E forţa gigantică a vieţii. Aici ea e apărată cu drag şi destoinicie.
Efectele muncii lor s-au adunat într-o sinteză pozitivă. Atât ca strategie a administrării priorităţilor, dar şi ca eficienţă economică. Am aflat din dialogul consistent cu Dumitru Voicu, şeful Direcţiei Silvice Ilfov (DSI), fapte petrecute de-a lungul anului trecut. Referirile vor cuprinde, deopotrivă, cele trei Ocoale Silvice – Brăneşti, Snagov şi Bucureşti.
Lumini şi lumina lor
În oraş se aprind luminile. În codru, licuricii.
Mii de copii – din sute de şcoli şi grădiniţe ilfovene – au înţeles „traducerea” imaginii. Şi au participat concret la ea. Cum? Prin plantarea a zeci de mii de puieţi. În multe păduri ale lor. An de an. La Gâscănoaia, Balta Neagră, Barboşi-Gruianca, Brânzeasca, Surlari şi câte au mai fost.
Cert, au onorat rânduiala fără egal a echilibrului naturii. Dar şi frumuseţea vrăjită a basmelor. Puii de om au aflat că puii de pom vor ajunge arbori înalţi – adică pixuri cu care îşi pot scrie povestea şi dorinţele, pe cer.
Aşa ştie şi Tea…
Rostul oamenilor mari
Tea e copila, în vârstă de numai cinci ani, a lui Dumitru Voicu – venită cu „Dudu” al ei, la plantat stejari. Laolaltă cu alte mii de copii, părinţi, bunici, nepoţi cărora Meda Dobocan
le-a oferit şansa de a nu rămâne singuri, niciodată. Pentru că nu toţi copacii au parte de o pădure. La fel şi oamenii…
Mă bucur să adaug câteva nume de silvicultori şi specialişti, despre care am mai scris. Sunt dintre cei mai buni. Iar la ocazia specială de bilanţ a unui an de trudă şi înţelesurile ei adânci, le repet: Dănuţ Aurel Petri, Liliana Badea, Daniel Berceanu, Ionuţ Dobre, Constantin Enache, Cristian Savu, Dumitru Enache, George Moroianu. Şi mă voi strădui să îi cunosc pe cât mai mulţi.
Un proverb frumos, al grecilor, spune că o societate va prospera atunci când oamenii maturi sau vâstnici vor planta copaci, deşi ştiu că unii nu vor mai apuca să se bucure de umbra lor, în arşiţa verii.
Să revenim la rigoarea cifrelor
Judeţul a adunat 69 de pădurari. În 50 de sedii cantonale, din ocoalele silvice amintite. Plus alţi specialişti.
În 2014, Direcţia Silvică Ilfov (DSI) a avut de împădurit 46 ha. A realizat 50, în bună parte la Ocolul Silvic Snagov. El e cel mai mare şi între primele 10 din ROMSILVA, ca suprafaţă şi specii valoroase, în special, stejar.
S-au făcut lucrări de calitate în pepiniere, recoltări de seminţe, plantaje. Apoi “marcările, lucrările de îngrijire, degajări, curăţiri, au fost realizate în totalitate.
În plus, având puieţii noştri, sămânţa noastră, campaniile de împăduriri şi plantaţii au fost reuşite”, susţine Dumitru Voicu, directorul DS Ilfov.
Suprafeţe din tăieri, recuperate complet
Şi asta, într-o perioadă nu mai mare de doi ani. Fondul forestier a fost repus în terenul degajat iniţial. Cota de exploatare, de tăiere a masei lemnoase, de 72.000 mc, va fi realizată în totalitate, cu toate că timpul a fost extrem de potrivnic, mai ales în ultimele zeci de zile.
Furturile din codru, anihilate
Dumitru Voicu afirmă: “În 2014 am eliminat tăierile ilegale. A fost grija personalului nostru silvic. Am avut acţiuni comune și cu poliţia, jandarmeria, dar n-au fost evenimente notabile. Nici bătăi, nici agresiuni asupra personalului nostru silvic. Mai de ruşine, mai de frică, mai că le-o fi venit hoților mintea la cap… Din toate, câte ceva”, a conchis el.
Fructele de pădure şi vânatul
Programele DSI au prevăzut recoltarea a 15 de tone de plante medicinale – flori de tei şi de soc. Şi la fructe de pădure s-a obţinut cantitatea stabilită de 80 de tone. Ea a cuprins cătină şi măceşe, plus mere, pere pădureţe şi corcoduşe – ca ca hrană complementară pentru animalele sălbatice, aflate în fondul de vânătoare, al Direcţiei Silvice.
Casa pădurarului
„Anul trecut am avut satisfacţia rezolvării unor lucruri, foarte importante pentru pădurarii noștri“, susține directorul DSI. „Mă refer la construirea, modernizarea şi întreţinerea cantoanelor silvice, unde locuiesc ei și familiile lor. Am reconstruit două, la Balta Neagră și la Nuci. Plus modernizarea altor 7 – toate, priorități în 2014 – prin încălziri centrale, geamuri termopane, sobe, încăperi refăcute şi termoizolate“, încheie Dumitru Voicu.
