ELI-NP are nevoie de infrastructură pentru transport

Proiecte de mobilitate pentru orașul Măgurele

Proiectul laserului de la Măgurele are nevoie stringentă de realizarea unei rețele de transport eficiente și moderne, aceasta fiind una dintre condițiile de eligibilitate a localității pentru derularea acestei investiții științifice unice în lume, până în acest moment. Prin urmare, membrii Grupului de Mobilitate, de la nivelul Primăriei Capitalei, au participat, la invitația echipei Clusterului Hight Tech, la Măgurele, în sediul Institutului de Fizică Nucleară, la o analiză a problematicii mobilității pentru zona Magurele.

Alături de gazdele evenimentului – prof. dr. Nicolae Zamfir, director general la Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” și director al Proiectului ”ELI-NP”, dr. Ioan Ursu, președinte al Măgurele High Tech Cluster (MHTC), și Dragoș Șeuleanu, director executiv al MHTC, printre participanți s‑au aflat reprezentanți ai autorităților județene și locale – Irinel Scrioșteanu, din partea CJ Ilfov și viceprimarul din Măgurele, Narcis Constantin-, specialiști în transporturi – directorul Direcției Transporturi din cadrul PMB și coordonator al Grupului de Mobilitate, Ion Dedu, Ștefan Roșeanu și Octavian Udriște, reprezentanții Asociației pentru Mobilitate Metropolitană, Florin Dragomir – șef Serviciu Proiecte Internaţionale la RATB, Viorica Beldean – Consilier S.C. Metroul SA și reprezentantul BERD, Aura Răducu – principal manager – Infrastructură Municipală şi de Mediu. Toată această echipă de specialiști a încercat să se coordoneze unitar și să prezinte propuneri de proiecte și să găsească soluții care să asigure o mobilitate cât mai bună în, dinspre și spre Măgurele, localitate în care se realizează proiectul ­ELI-NP, „proiectul star, capabil să asigure renașterea orașului ca centru important al excelenței în cercetare și al tehnologiilor de vârf”, după cum afirma viceprimarul localității, Narcis Constantin.

Măgurele – „Orașul Luminii”

Rămânând, așadar, la autoritatea locală, Narcis Costantin a prezentat o strategie a dezvoltării acestei localități, denumită „Orașul Luminii”. Și, pe lângă, dezvoltarea activităților de inovare și transfer tehnologic, având ca scop valorificarea rezultatelor științifice din proiectul ELI-NP prin activități economice, edilul a vorbit despre potențialul de energie neconvențională, despre dezvoltarea serviciilor și cea imobiliară, reabilitarea, extinderea și modernizarea centrului civic al localității – viziuni ce se susțin, în opinia sa, pe agrumente precum: apropierea de Capitală, dezvoltarea puternică a infrastructurii în zonă, existența unui patrimoniu natural cu potențial ridicat și al unuia cultural și istoric semnificativ, precum și existența unor suprafețe extinse de terenuri libere, cu prețuri convenabile,  ideale pentru amplasarea viitoarelor investiții. Acestora li se adaugă și un Plan de Urbanism General (PUG) actualizat și a unei strategii de dezvoltare. „Suntem pregătiți să oferim o administrație publică menită să facă față acestor provocări”, a conchis Narcis Constantin. El a mai subliniat și faptul că Primăria Măgurele este membru fondator al Clusterului Măgurele High Tech și dorește să fie partenerul transparent al oricărei entități doritoare să se alăture în eforturile de dezvoltare.

Un transport județean integrat, în viitorul apropiat

Irinel Scrioșteanu, din partea Consiliului Județean Ilfov, a amintit, la rândul său, de înființarea Asociației de Transport Metropolitan București, la care sunt pe cale să adere tot mai multe primării ilfovene. El a afirmat că problemele de mobilitate între județ și Capitală – dar și cele din interiorul județului – urmează să fie rezolvate, în mai multe etape. Pentru început, se are în vedere introducerea unor linii de autobuze, urmate de linii de tramvai, urmărindu-se realizarea unui transport de masă integrat, care să corespundă pe deplin nevoilor de deplasare ale cetățenilor.

Inelul feroviar de Centură – o soluție pentru un transport eficient

Majoritatea soluțiilor de transport propuse de către specialiști au pus accent pe transportul pe calea ferată. Astfel, pe lista proiectelor necesare sistemului feroviar suburban/regional în București și zona sa de influență fiind menționate liniile București Nord-Giurgiu (Ruse); București Nord-Aeroport Otopeni; București Nord-Pitești; București Nord-Urziceni-Făurei, modernizarea Gării de Nord, a Centurii feroviare a Capitalei, dar și subtraversarea feroviară a Bucureștiului.

„Numai cu un sistem de transport feroviar suburban și regional integrat cu sistemul de transport public urban se vor putea elimina parțial disfuncțiile generate de traficul rutier și se va asigura creșterea calității vieții cetățenilor. Apoi, este necesară eliminarea tratamentului diferențiat privind alocarea resurselor bugetare pentru sectoarele rutier și feroviar, net defavorabil, în ultimii 25 de ani, căii ferate și reorganizarea activității de întocmire a documentațiilor aferente lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare. Și, nu în ultimul rând, este nevoie de prioritizarea lucrărilor de infrastructură feroviară necesare realizării conceptului propus și sunt indispensabile sprijinul și decizia factorilor politici pentru revitalizarea sistemului feroviar”, a argumentat Octavian Udriște.

În ceea ce privește inelul feroviar de Centură, propunerile de refacere și modernizare a liniei şi corelarea acesteia cu metroul au pornit de la dispunerea radială a acestuia, în jurul Capitalei, spre care converg 3 autostrăzi, DN 7 și magistralele feroviare (culoarele 4 și 9). În prezent, inelul feroviar de Centură măsoară 74,4 km, cu 10 stații existente de-a lungul acestui traseu și alte 10 în interiorul lui, cu cale dublă pe o distanță de 43,5 km, între Jilava și ramificația Rudeni și între Mogoșoaia și Voluntari și cale simplă pe 30,9 km, între Voluntari și Jilava și ramificația Rudeni – Mogoșoaia, cu electrificarea nefuncțională, pe tronsonul nordic și restricții de circulație pe 25 km.  Astfel propunerea reprezentanților SC Metroul SA avansează 18 puncte noi de oprire pe inelul feroviar, 15 Park&Ride (amplasate la principalele artere de penetrație către centrul orașului), legături cu rețeaua de metrou existentă, dar și cu cea viitoare, cu drumurile naționale și câteva drumuri județene mai importante.

Finanțare suspendată, în lipsa infrastructurii de transport

Reprezentantul BERD, Aura Răducu (foto) a atras atenția, la finalul discuțiilor, că de proiectul ELI-NP trebuie să țină seama toată țara, având în vedere faptul că, pentru partea a doua a investiției de la Măgurele, Comisia Europeană poate să nu dea drumul finanțării, în situația în care infrastructura nu este pusă la punct, așa cum era zugrăvită de autoritățile române, în fundamentarea propunerii ora­șului Măgurele ca zonă de construcție a ELI-NP.