Persoanele cu HIV, dependenţii de droguri şi cei cu dizabilităţi sunt cele mai discriminate categorii în România, iar politicienii sunt cei care discrimnează cel mai mult, arată un sondaj efectuat la comanda Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Sondajul efectuat în luna august arată că 87% dintre români au auzit despre fenomenul de discrimnare, iar 12%, nu.
Dintre cei care au auzit de discriminare, 69% cred că este o problemă actuală în România, iar 25% nu, şi, tot dintre aceştia, 65% cred că discriminarea se manifestă des şi foarte des, iar 28% rar.
În opinia respondenţilor, cele mai discriminate ar fi persoanele infectate cu HIV/SIDA (64% dintre respondenţi spun că foarte mult şi mult), apoi cele dependente de droguri (58%), cele cu dizabilităţi psihice (56%) şi cele cu dizabilităţi fizice (54%).
Romii sunt discriminaţi mult şi foarte mult în opinia a 49% dintre respondenţi, românii, acolo unde sunt minoritari, în opinia a 48% dintre respondenţi, iar etnicii maghiari pentru 19% dintre respondenţi.
Totodată, sub jumătate dintre respondenţi consideră că sunt discriminaţi mult şi foarte mult persoanele cu o altă orientare sexuală (49%), copiii instituţionalizaţi (48%), vârstnicii (38%), tinerii (21%), persoanele fără venituri (31%), imigranţii (24%), minorităţile religioase (19%) şi persoanele aparţinând minorităţii evreieşti (14%).
Femeile sunt discriminate mult şi foarte mult, în opinia a 28% dintre respondenţi, iar bărbaţii potrivit unei ponderi de 13%.
Principalele motive ale discriminării sunt lipsa de educaţie (66% dintre respondenţi), nepăsarea oamenilor faţă de ceilalţi semeni (49%), lipsa de informaţie (46%), corupţia (44%), lipsa toleranţei din societate (43%), situaţia financiară precară (42%) şi influenţa mass-media (20%).
Cei care discriminează în România sunt, în primul rând, politicienii, potrivit unei ponderi de 59% dintre respondenţi, apoi oamenii obişnuiţi (47%), funcţionarii din instituţiile publice (46%), angajaţii din firmele private (38%), medicii (36%), persoanele care lucrează în mass-media (27%) şi cadrele didactice (25%).
