Garda forestieră – un pic mai bine pentru pădure!
În ședința de Guvern din 9 septembrie 2015 a fost aprobată Hotărârea privind organizarea şi funcţionarea Gărzilor forestiere. 10 zile mai târziu, pe 18 septembrie 2015, aceasta încă nu fusese publicată în Monitorul Oficial, din cauza unor neînțelegeri legate de cum ar trebui să arate sigla instituției și o parte din însemnele uniformelor pe care comisarii Gărzii le vor purta.
Însă, cei care iubesc, cu adevărat, pădurea, abia așteaptă ca noua instituție ”să intre în pâine”, pentru a proteja ceea ce se mai poate proteja și, acolo unde este cazul…pentru a merge mai departe în instanță pentru a-i pedepsi pe cei care se fac vinovați de distrugerea acesteia.
Pentru a afla cu ce se va ocupa noua instituție, am discutat cu Mirel Idoraș, inspector șef adjunct tehnic al Comisariatului de Regim Silvic și Cinegetic (CRSC) București (viitoarea Gardă Forestieră București), structură ce funcționează în subordinea Ministerului Mediului, ca autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură. Are atribuții specifice de implementare și de control pe raza administrativă a Bucureștiului și a 6 județe – Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Ialomița și Constanța. O organigramă actuală de 20 de oameni, care, va fi extinsă la 50 de comisari, cu echipament specific, uniforme și armament.
Foarte pe scurt, Gărzile forestiere se vor înfiinţa, așadar, ca instituţii publice cu personalitate juridică, tot în subordinea Ministerul Mediului, sunt finanţate integral de la bugetul de stat, și au atribuţii în implementarea şi controlul aplicării regimului silvic şi cinegetic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional.
Gărzile cooperează cu autorităţi şi instituţii publice ale statului, ale administraţiei publice centrale şi locale, cu reprezentanţi ai societăţii civile, cu persoane juridice şi/sau fizice, în limitele prevederilor legale în vigoare şi îşi desfăşoară activitatea în mod independent sau în colaborare şi cooperare cu acestea, pe baza protocoalelor încheiate (în principal cu Poliția și Jandarmeria). Conducerea fiecărei Gărzi este asigurată de un inspector-şef, funcţionar public având studii de specialitate în domeniul silvic/cinegetic, iar personalul încadrat este tehnic de specialitate, precum şi personal cu pregătire în domeniul economic şi juridic, funcţii publice şi personal contractual, necesar pentru buna desfăşurare a activităţii.
Problema din Ilfov
În semestrul I al anului 2015, au fost desfășurate de către CRSC mai multe acțiuni și verificări, în teren, în județele arondate. Probleme mai deosebite, legate de tăieri ilegale de pădure, au fost semnalate în Giurgiu, unde, spre exemplu, într-o singură speță de actualitate, pe o suprafață de 137 ha de teren din Pădurea Cosoba, proprietate privată în contract cu Ocolul silvic Ialomicioara, în ultimii 2-3 ani de zile, au fost numărați circa 3.000 de arbori tăiați (foarte profesionist, pentru că sunt tăiați de foarte de jos, iar cioatele sunt acoperite cu pământ, pentru a face verificarea extrem de dificilă). Numai pentru 800-900 de cioate (aproape 700 mc de arbori) – prejudiciul a fost estimat la circa 4 miliarde de lei.
Atenție deosebită se impune și pentru județul Constanța, unde, prin port ies cantități impresionante de material lemnos tăiat ilegal.
Referitor la județul Ilfov, inspectorul șef adjunct ne-a declarat că o problemă importantă pe care a sesizat-o CRSC este legată de ”PUZ-urile și solicitările de autorizații de constuire în pădure”. De altfel, potrivit lui Mirel Idoraș, aceste constucții sunt și cele care crează mari dezechilibre în pădurile ilfovene, un exemplu în acest sens fiind Pădurea Băneasa. Aici, pentru că, în momentul construirii Centurii Capitalei, nu au fost executate și pasaje de trecere a animalelor, iar cartierele din jur, se dezvoltă fără vreun fel de aviz în acest sens, animalele sunt strânse ca într-un țarc, și s-a ajuns la înmulțirea excesivă a mistreților. ”Vânătoarea este aproape imposibilă, atât timp cât în zonă se plimbă câinii, uneori în stare liberă, prin pădure sau atât timp cât riveranii fac alergări în perimetru”, a explicat inspectorul. La un moment dat, prin luna iulie a.c., CRSC raporta că, din efectivul de mistreți din Pădurea Băneasa, ajuns la 35 de exemplare, au fost recoltate 30 de capete. Se pare însă că, evaluarea a fost ”subevaluată”, fiind vorba de mult mai multe exemplare de mistreț ce se găsesc în zonă.
Tot pentru Ilfov, o problemă o reprezintă societățile care comercializează material lemnos. În multe astfel de locuri se vinde lemn fără acte de proveniență.
La final, o altă problemă arzătoare o reprezintă localitățile Afumați, Jilava, 1 Decembrie și Vidra – unde sunt păduri private, fără contracte de pază, retrocedate, la grămadă, pe Legea 18, fără delimitări între proprietari, fără planuri parcelare. Pădurea s-a tăiat, proprietarii nu pot fi identificați, iar acolo unde aceștia sunt cunoscuți, nu se pot încheia contracte de pază, pentru că nu se știe de către fiecare proprietar, care este exact, lotul lui de pădure.
Atenție la Radarul Pădurii!
Implementat în octombrie 2014, Radarul Pădurii funcționează cu succes! La 112, orice cetățean poate semnala o posibilă infracțiune legată de trasabilitatea masei lemnose. Potrivit inspectorului CSRC București, spre exemplu, datorită Radarului Pădurii, în Portul Constanța a scăzut traficul ilegal de material lemnos cu 45%.
De la începutul anului 2015 și până în prezent, prin activitățile de control și verificare ale CSRC București s-a reușit, pentru zona de competență a Comisariatului București diminuarea circulaţiei și comercializării materialelor lemnoase cu provenienţă ilegală. În 150 de controale și verificări s-au aplicat 93 de contravenții, valoarea amenzilor fiind de 404.600 lei, dispunându-se și confiscarea cantității totale de 923 mc material lemnos.
