Campanie europeană pentru sănătate în muncă
Timp de doi ani, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă – EUOSHA, a desfășurat o campanie în toate statele membre UE, în țările candidate și statele în curs de preaderare care a avut ca temă managementul stresului la locul de muncă al angajaților din întreaga Europă. Campania a fost demarată în aprilie 2014 și a cuprins, printre altele, organizarea unor „săptămâni pentru sănătate și securitate în muncă” , în octombrie 2014 și 2015.
Anul acesta, în cadrul acestei săptămâni SSM, la hotelul Mirage de la Snagov, a fost organizată o sesiune științifică , un „workshop” prilejuit de conferința finală a campaniei având ca temă managementul stresului, denumită „Stresul sub control”. Cu această ocazie, inspectorii ITM implicați în campanie au avut posibilitatea să-și expună lucrările realizate în această perioadă. Din cele 22 de comunicări prezentate, Ilfovul s-a distins cu lucrarea Rodicăi Tocan, inspector de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Ilfov, care a abordat tema „Stresul în activitatea științifică”. Din partea ITM județean au mai participat inspectorul șef al instituției, George Gavrilă și inspectorul șef adjunct, Mihai-Dumitru Vizitiu.
Stresul – inamicul sănătății
„Stresul profesional se află pe locul doi în ierarhia problemelor de sănătate profesională în țările UE, după afecțiunile musculoscheletice”, arată Rodica Tocan, în preambulul lucrării sale. De altfel, statisticile arată că stresul este considerat a fi cauza a peste jumătate (50-60%) din numărul total de zile lucrătoare pierdute, ceea ce dovedește că un climat psihosocial neadecvat de muncă are efecte negative semnificative asupra sănătății angajaților. Stresul la locul de muncă, spun inițiatorii campaniei, apare atunci „când cerințele postului depășesc capacitatea lucrătorului de a le face față.” Angajații supuși unui stres constant și prelungit ajung să sufere ulterior de grave probleme de sănătate fizică și psihică. Astfel, lucrătorii ajung să se confrunte cu o sănătate mintală precară, apare surmenajul, dificultatea de concentrare, care cauzează erori frecvente, apar problemele personale, abuzul de medicamente și alcool, este afectată sănătatea fizică, se instalează bolile cardiovasculare și musculoscheletice. Ca urmare, se constată că, unul din șase angajați va suferi de o afecțiune psihică în timpul activității sale profesionale…
Angajați stresați = rezultate economice slabe
În aceste condiții, angajatorii vor avea de-a face cu fenomene precum absenteismul sau, din contră, prezenteismul – când angajații vin la muncă bolnavi și nu dau randamentul scontat. Se înregistrează, totodată, o creștere a numărului de accidente și vătămări corporale. Se ajunge până acolo încât lucrătorii se văd obligați, din cauza problemelor de sănătate, să se pensioneze anticipat. Pentru angajatori, efectele sunt total nefavorabile, pierderile generate de costurile acestui fenomen atingând miliarde de euro la nivel național. La nivel european, se estimează că aceste costuri se cifrează undeva, pe la 240 de miliarde de euro! Mai puțin de jumătate din această sumă reprezintă cheltuielile directe, cum ar fi tratamentele medicale, în timp ce 136 de miliarde de euro sunt rezultatul pierderilor provocate de scăderea productivității, inclusiv din cauza absenteismului pe motiv de boală.
De aceea, „angajatorii europeni au obligația legală de a evalua și a ține sub control riscurile psihosociale de la locul de muncă”, arată inițiatorii campaniei. Mai mult, „Pactul european pentru sănătate mintală și starea de bine la locul de muncă” încurajează angajatorii să pună în practică măsuri voluntare suplimentare pentru promovarea bunăstării psihice.
La rândul lor, „lucrătorii nu trebuie să se teamă să raporteze această problemă și nici nu trebuie să creadă că acest lucru poate fi privit ca un semn al propriei lor neputințe”, spun organizatorii campaniei, al cărei scop este tocmai acela de a-i asigura pe angajați că stresul la locul de muncă este generat de o problemă de organizare, care cade în sarcina angajatorului.
„Sistemul japonez”, un exemplu pentru europeni
Cu ocazia acestui workshop, am aflat și despre modul în care a fost gestionată problema stresului la locul de muncă în Japonia. Un sistem care, de-a lungul anilor, s-a dovedit foarte eficace. El se bazează pe principiul „angajatul este pe primul plan”. În acest sistem, angajatul este acela care vine cu ideea organizațională către conducere. Sistemul a început să fie aplicat și într‑o serie de companii din România. Astfel, oamenii sunt foarte bine instruiți și sunt stimulați să vină cu idei. Se lucrează în echipe din rândul angajaților care vizitează diferite departamente și secții de producție, care trebuie să semnaleze problemele existente, pentru că ei înșiși se lovesc de aceste neajunsuri, și să propună soluții de rezolvare a acestora. Acest lucru îi stimulează, îi responsabilizează și îi motivează pe angajați. Totodată, aceștia au satisfacția că propunerile lor sunt luate în seamă și sunt puse în practică, că participă, într‑un fel, la luarea deciziilor.
Inițiativă legislativă pentru combaterea stresului la muncă
În urma cercetărilor efectuate de Inspecția Muncii, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabont”, participanții români la campania desfășurată de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă – EU-OSHA au ajuns la concluzia că se impune declanșarea unei inițiative legislative care să gestioneze problema stresului la locul de muncă. Este o idee demnă de a fi salutată, având în vedere importanța socială și economică a acestei probleme, o idee menită să asigure pentru români „locuri de muncă sănătoase”, așa cum glăsuiește motto-ul campaniei. Totodată, Ioana Georgiana Nicolescu, manager punct focal pentru România al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă EU-OSHA a anunțat că lucrurile nu se vor opri aici și că demersurile pentru conștientizarea angajatorilor în privința creării unui climat de muncă sănătos pentru români vor continua.
Ce este stresul?
Hans Selye, cel care a introdus noțiunea, definește stresul ca un ansamblu de reacții ale organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici), constând în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o acțiune de durată, este vorba de sindromul general de adaptare, care presupune o evoluție în mai multe stadii. Primul stadiu al stresului, reacţia de alarmă, este urmat de un stadiu de rezistenţă și, în sfârșit, de faza de epuizare. Există două forme speciale de stres potrivit lui Selye: distress și eustress. Distress-ul implică toate tipurile de stres enumerate (stresul obișnuit). Eustress-ul este starea de stres specială, pozitivă s-ar putea spune, generată de stimuli plăcuți ai ambianței, trăirile plăcute ale individului, care este validată prin anumite reacții endocrine specifice.
Insp. șef adj. ITM Ilfov, Mihai Vizitiu, manager punct focal al AESSM pentru România, Ioana-Georgiana Nicolescu, directorul DCSSM, Niculae Voinoiu și insp. șef ITM Ilfov, George Gavrilă
Rodica Tocan, inspector de muncă – ITM Ilfov
