Efectele unor atacuri teroriste în România ar putea să fie substanţiale, din cauza problemelor de funcţionare a democraţiei, reflectate într-un nivel scăzut al încrederii în instituţii, arată un studiu făcut de o echipă a Universităţii „Babeș-Bolyai“ (UBB) din Cluj.
Potrivit studiului realizat recent de Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) al UBB, intitulat „Cum poate România să prevină ameninţările teroriste?“, ţara a fost ferită până acum de atacuri teroriste pe teritoriul său, „însă nu există garanţii că această situaţie favorabilă va persista“.
„Statul trebuie să profite de acest context favorabil pentru a pune la punct un cadru legislativ care să contribuie la scăderea riscurilor pe termen lung, printr-un proces care să permită reconstruirea unor punţi de comunicare între instituţiile din domeniu și societatea civilă și reclădirea încrederii populaţiei în instituţiile fundamentale ale democraţiei. Efectele unor atacuri în România ar putea să fie substanţiale, din cauza problemelor de funcţionare a democraţiei, reflectate
într-un nivel scăzut al încrederii în instituţii, iar măsurile adoptate ar trebui să ţină cont, prioritar, de acest tip de vulnerabilitate. Analizele atacurilor transnaţionale din ultimii ani au arătat că acestea sunt mai probabile atunci când există un potenţial ridicat de destabilizare socială“, se arată în documentul citat de Mediafax.
Autorii studiului au susţinut că atacurile teroriste recente din Franţa au găsit România în plină criză politică, coroborată cu o discuţie pe teme de securitate generată de tragedia din Colectiv, iar odată cu protestele care au urmat în urma incendiului din Capitală, „s-a manifestat un nou simptom al unei probleme care sapă la temelia democraţiei românești de mai mult timp: criza de încredere în instituţii ale statului român“.
Soluții
Autorii analizei au propus patru categorii de măsuri care vizează reducerea șanselor de a avea atacuri și limitarea efectelor negative, prima fiind creșterea transparenţei instituţiilor cu atribuţii de securitate naţională, și au menţionat că este important ca schimbările de legislaţie cu implicaţii asupra securităţii naţionale să aibă loc în condiţii ridicate de transparenţă.
Reprezentanţii UBB au arătat că un control parlamentar prin intermediul unor comisii de specialitate reprezintă mecanismul de control cel mai des întâlnit în rândul democraţiilor, inclusiv la nivelul UE, dar România se distinge prin prisma faptului că activitatea de control este exercitată de comisii formate exclusiv din membri ai Parlamentului, „în care, adeseori, se regăsesc foști angajaţi SRI sau absolvenţi ai unor studii în cadrul SRI, pe când în alte democraţii există implicare și din afara Parlamentului“.
În document se mai arată că regândirea cadrului legal cu privire la securitatea naţională trebuie să aibă în vedere eficientizarea mecanismelor de control asupra serviciilor secrete, prin includerea în proces a unor experţi apolitici, parte a societăţii civile, care pot fi incluși în comisiile parlamentare sau pot funcţiona ca un corp independent și care pot acţiona ca o punte între serviciile secrete și public.
„În al doilea rând, problema delegării legislative, de la articolul 115, pentru a stopa abuzul ordonanţelor de urgenţă. Acest abuz reprezintă o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat. Concomitent, mecanismele interne de lucru ale Parlamentului trebuie eficientizate, pentru a limita tentaţia Guvernului de a folosi aceste acte ca pe un mijloc de a grăbi implementarea unor prevederi legale importante. Revizuirea Constituţiei ar constitui un prilej bun pentru o dezbatere tranșantă pe tema drepturilor minorităţilor și statutului acestora, în special al minorităţii maghiare, ale cărei solicitări au fost cel mai adesea considerate exagerate, după 1990“, se susţine în studiu.
Reprezentanţii UBB au mai spus că legislaţia electorală trebuie îmbunătăţită pentru a crește gradul de transparenţă al alegerilor organizate în România, prin îmbunătăţirea procedurilor de organizare a alegerilor, de numărare a voturilor și prin accesul neîngrădit al observatorilor în fiecare moment al procesului.
O ultimă recomandare făcută de autorii studiului se referă la faptul că România trebuie să fie parte a efortului internaţional de remediere a surselor prime ale terorismului, fiind important ca ţara să continue să își satisfacă angajamentele internaţionale în spiritul loialităţii și al prudenţei.
