George Blendea este un poet buftean, foarte apreciat în lumea literară pentru originalitatea lui, pentru măiestria cu care știe să îmbine cuvintele în versuri calde luminoase, care-ți rămân în suflet. De curând, George Blendea, și-a lansat un nou volum de versuri – intitulat „Sonată pentru fluviul albastru”- la Centrul Cultural Buftea, în prezența unui numeros public.

Lansarea a fost moderată de însuși editorul cărții, scriitorul, poetul și profesorul Vasile Poenaru, directorul Editurii Coresi, cea care a scos de sub tipar cartea lui George Blendea. La lansare au mai participat viceprimarul orașului Buftea, Alexandru Vaida și profesorul Alexandru Dumitru.

 

Epoca în care poezia este ignorată e tristă

Despre opera și activitatea lui George Blendea a vorbit scriitorul Vasile Poenaru. „Dl. George Blendea este un exemplu de creator care, în ciuda faptului că multă lume consideră că poezia este depășită, el continuă să facă apel la străfundurile sufletului nostru și să aducă spre noi toate acele îmbinări de cuvinte în care să ne regăsim, în care să descoperim propria noastră sensibilitate, pentru că omul care crede că nu are nevoie de poezie, este acela care are cea mai mare nevoie de poezie. Epoca în care poezia este ignorată este o epocă tristă, în care oamenii se simt speriați, rătăciți…”, a spus Vasile Poenaru.

 

Poezia, o formă de libertate

El a mai dat citire și cuvintelor poetului Cezar Ivănescu, pe care acesta le-a spus la lansarea primului volum de poezie al lui George Blendea: „Pentru el, poezia este singura formă de libertate. El scrie poezie pentru a-și proba sieși că sufletul nu i s-a chircit, nu i s-a diminuat de spaima de a trăi, ci i-a rămas întreg, luminat de speranță”.

 

Cuvinte care îl descriu, pe deplin, pe George Blendea. Într-adevăr, Poezia este o a doua natură a medicului veterinar George Blendea, pentru că asta este ocupația „lumească” a acestuia, din care evadează pentru a zugrăvi trăirile sale în călătoria sa pe undele înspumate ale Fluviului Albastru așa cum, metaforic a numit el trecerea noastră prin viață. Pentru că George Blendea și-a păstrat vie și la vârsta maturității acea ardoare a sentimentelor, acea profunzime a simțirii, acea sensibilitate atât de specifică adolescenței. George Blendea a rămas tânăr sufletește, în ciuda trecerii anilor. El a păstrat în interiorul ființei sale o anumită puritate și candoare a sentimentelor, dar și o înflăcărare, o ardere continuă, întâlnită la adolescenți. Rezultatul? O poezie plină de căldură, cu imagini și metafore încântătoare, de o rară plasticitate, care nu pot să nu-ți lase impresii de neuitat. Citiți-l pe George Blendea și veți fi mai bogați sufletește!