Stresul cauzat de coronavirus dăunează grav sănătății! Avertizarea vine din partea specialiștilor internaționali care îndeamnă lumea la calm și rațiune. „Mențineți-vă calmul și mergeți înainte!”, este îndemnul experților. În caz contrar, sistemul imunitar va avea de suferit foarte mult și organismul va deveni vulnerabil nu numai la coronavirus, ci și la alte boli grave.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 497, ediția print
De altfel, specialiștii Centrului de Psihosociologie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din țara noastră au elaborat un mic ghid de profilaxie psiho-emoțională pentru perioada pandemiei. Iată câteva recomandări esențiale pentru o stare de spirit bună!
1. Reducerea ”consumului” de știri legate de coronavirus, prin limitarea acestora la două informări pe zi; studii recente arată că anxietatea crește odată cu căutarea excesivă a conținuturilor pe social media;
2. Utilizarea exclusiv a surselor de informare oficiale;
3. Eliminarea surselor de știri false, care apar anonime și nu pot fi verificate din surse originale, a celor care în mod vădit urmăresc inducerea unei stări de panică; studiile arată că informația negativă se stochează în memorie mai repede decât cea pozitivă, încă înainte
ca persoana să reflecteze asupra gradului de încredere al sursei care emite această informație; alte studii indică, de asemenea, că expunerea excesivă la știri are potențialul de a diminua sănătatea mentală;
4. Limitarea interacțiunilor cu oameni prăpăstioși și toxici, care nu pot susține o discuție calmă și echilibrată, bazată pe date concrete;
5. Căutarea suportului social prin intermediul tehnologiei (telefon, aplicații de comunicare on-line); conform studiilor, sprijinul emoțional este un puternic antidot
pentru stres;
6. Renunțarea la comportamente iraționale, de genul realizării unor aprovizionări exagerate;
7. Respectarea orelor de somn și păstrarea unui program de alimentație normal; impunerea autodisciplinei personale;
8. În cazul manifestării unor simptome suspecte, apelarea medicului de familie și, după caz, a serviciilor de urgență;
9. Concentrarea pe ceea ce poate fi controlat, cum ar fi: grija de propria persoană și de cei
apropiați și păstrarea unui regim de viață sănătos (fără alcool, fumat, alimentație excesivă, sedentarism);
10. Acceptarea emoțiilor negative sănătoase, care sunt adaptative în această perioadă: îngrijorare, dar nu panică/frică intensă/ spaimă subită; nemulțumire, dar nu agresivitate/furie; tristețe, dar nu stări depresive/disperare/deznădejde;
11. Practicarea unei îngrijorări salubre. În legătură cu îngrijorarea, care apare în mod natural în astfel de situații, aceasta poate să fie programată pe parcursul zilei.
Spre exemplu, atunci când ne vin în minte teme de îngrijorare (ex. contaminare, boală, moarte etc.), să lenotăm, dar să le analizăm rațional doar într-un interval orar prestabilit
de noi (ex. 18-18.30), fără a le lăsa să ne macine ziua oricând (https://
danieldavidubb.wordpress.com/category/ despre-psihologie/);
12. Renunțarea la abordările cognitive iraționale (de ex.: Viața (epidemia) este nedreaptă. (evaluare globală a vieții/situației) /Oamenii sunt periculoși. (evaluarea globală a celorlalți) / Eu sunt slab/ vulnerabil. (autoevaluarea globală) cu o abordare cognitivă rațională (de ex. Viața este cum este și o pot influența doar în anumite privințe. (acceptarea activă a situației) / Niciun om nu este total bun sau rău în sine, ci are comportamente mai bune sau mai rele la care ne putem raporta adecvat și diferențiat. (acceptarea necondiționată activă
a celorlalți) / Sunt un om cu bune și rele, încercând să maximimez
punctele bune. (autoacceptarea necondiționată activă);
13. Utilizarea unor ”pastile psihologice” în situația apariției unor evenimente negative sau a unor reacții psihologice adverse/vătămătoare (gânduri negative, atitudini/manifestări psihologice perturbatoare/neplăcute/ stingheritoare): „Mi-aș dori să nu se întâmple și fac tot ce depinde de mine în acest sens, dar accept că uneori nu pot controla orice situaţie; dacă se întâmplă, voi încerca să-i fac faţă cât mai bine” (pentru combaterea unui stil de gândire rigid); „Este rău și neplăcut, dar nu este groaznic și catastrofal; pot confrunta problema și/sau pot pot găsi găsi plăcere în alte situaţii” (pentru eliminarea unei viziuni catastrofice); „Pot tolera situaţia, deși nu îmi place și îmi este foarte greu; caut să mă adaptez cât mai bine și/sau să găsesc plăcere în alte situaţii” (creșterea toleranței la frustrare); „Viaţa nu este dreaptă sau nedreaptă, ci asimetrică; eu și ceilalţi nu suntem slabi sau răi în general, ci comportamentele noastre sunt mai bune sau mai rele, comportamente pe care le putem îmbunătăţi” (evitarea generalizării excesive/
iraționale);
14. În cazul celor care au copii, aceștia pot manifesta diferite comportamente, cum ar fi: plâns sau iritare excesive, întoarcerea la obiceiuri vechi (de ex., urinează din nou în pat), îngrijorare sau tristețe excesive, alimentație incorectă, tulburări de somn, dificultăți de concentrare, dureri de cap sau corporale, evitarea unor activități care anterior le făceau plăcere. Atitudinea părinților este esențială, întrucât copiii învață din ceea ce fac aceștia mai mult decât din ceea ce spun.
(Va urma)
