Lumea întreagă a celebrat sâmbătă, pe 2 aprilie, Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. Cu acest prilej, ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rafila a explicat că autoritățile au obligația de a le asigura persoanelor cu tulburări din spectrul autist programe de asistență medicală profesioniste și totodată, integrarea lor în sistemul educațional și pe piața muncii.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 594, ediția print
Cu acest prilej, ministrul Sănătății a subliniat și importanța acțiunilor de creștere a înțelegerii și acceptării persoanelor diagnosticate cu autism. „Prin intermediul Programul Național de Sănătate Mintală și Profilaxie în Patologia Psihiatrică, Ministerul Sănătății alocă resurse necesare pentru diagnosticarea timpurie a acestei afecțiuni și pentru asigurarea tratamentului adecvat de-a lungul vieții. Desfășurăm, de asemenea, împreună cu partenerii norvegieni, un program care să asigure creșterea gradului de conștientizare și îmbunătățirea capacităților membrilor comunității, ale părinților, profesioniștilor din domeniul asistenței medicale primare, educației și protecției sociale, pentru a sprijini copiii expuși cu tulburări de sănătate mintală și pentru îmbunătățirea accesului lor la serviciile de îngrijire a sănătății. Trebuie să activăm nu doar asupra dimensiunii medicale a autismului, ci pentru a crea o lume în care toate persoanele cu autism să își poată atinge potențialul maxim prin creșterea înțelegerii și a acceptării. Persoanele diagnosticate cu autism au nevoie de programe de asistență medicală profesioniste, însă avem obligația să le asigurăm integrarea în sistemul educațional și pe piața muncii“, a spus ministrul Alexandru Rafila, conform comunicatului de presă, transmis sâmbătă, de Ministerul Sănătății.
Peste 25.000 de români au autism
Peste 70 de milioane de oameni din lumea întreagă suferă de autism. Se apreciază că, la fiecare șapte ore se naște un copil cu autism. În România, sunt mai mult 25 de mii de astfel de persoane dintre care peste 11 mii sunt copii. Prin implicarea organizațiilor non-guvernamentale care apără interesele persoanelor cu această dizabilitate, a medicilor, psihoterapeuților, logopezilor și a forurilor decizionale s-au făcut pași importanți în ultimii ani pentru sprijinirea acestor persoane, în România. Mai sunt însă multe de făcut pentru îmbunătățirea semnificativă a calității vieții persoanelor cu autism. „Tulburările din spectrul autist (TSA) reprezintă una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare, afectând aproximativ unul din 59 de copii. TSA are o etiologie extrem de heterogenă fiind implicați atât factori de mediu cât și genetici. În prezent, contribuția factorilor genetici în determinismul autismului este estimată a fi de 40-80%. Factorii de mediu care acționează probabil prin reglare epigenetică ca mecanism major – intervin în restul riscului. Sute de factori de mediu potențiali au fost sugerați să contribuie la risc, cum ar fi vârsta parentală crescută (în special paternă), complicații sau infecții materne în timpul sarcinii sau expunerea prenatală la anticonvulsivante“, spun specialiștii Synevo.
Nu există doi oameni care să acționeze la fel
Considerat una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei, cu toate încercările de până acum, autismul încă mai este greu de diagnosticat. Asta pentru că, multe dintre semnele autismului la copil pot fi semnele altor tulburări sau ușoare întârzieri de dezvoltare. „Pentru ca un copil cu tulburare să fie diagnosticat, este nevoie ca cineva să se îngrijoreze. Acesta poate fi părintele, medicul de familie sau medicul pediatru. Elaborarea diagnosticului este o muncă de echipă însă, în care medicul psihiatru de copii încheie cercul și pune diagnosticul, dar din această echipă fac parte și psihologul clinician, care face psihodiagnosticul, și psihoterapeuții, care fac recuperarea“, explică Ramona Gheorghe, medic specialist psihiatrie pediatrică. Este foarte important de precizat că nu există doi oameni cu această tulburare care să arate sau să acționeze la fel. În timp ce unii vorbesc foarte mult, alții nu utilizează deloc limbajul verbal. Unii au capacitatea de a se descurca foarte bine în viață, în societate, având o inteligență mult mai puternică decât a altor persoane. Copiii cu autism pot deveni genii în anumite domenii. Alții însă, au coeficientul de inteligență foarte scăzut, motiv pentru care, fără terapie personalizată rămân dependenți pe viață de ajutorul unui adult.
Micul autist necesită cel puțin patru ore de terapie zilnică
La momentul actual, analiza comportamentală aplicată ABA este metoda de lucru care duce la progrese notabile ale aspectelor comportamentale în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist. „Un copil cu autism are nevoie de cel puțin patru ore de terapie pe zi, prin urmare este foarte importantă pregătirea psihologilor. Este important să existe un master în ABA, singura metodă dovedită științific că are impact în recuperare”, spune Anca Dumitrescu, primul specialist român acreditat internațional în această terapie.
2 aprilie a fost ziua iubirii față de persoanele cu autism
Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului (#WorldAutismAwarenessDay) a fost stabilită la data de 18 decembrie 2007 de către Organizația Națiunilor Unite fiind marcată în fiecare an la data de 2 aprilie. Și anul acesta, ziua de sâmbătă, 2 aprilie, a fost ziua în care s-a pus accent pe tot ceea ce înseamnă acceptare, toleranță și iubire față de persoanele cu afecțiuni din spectrul autist. De-a lungul timpului, s-au dezvoltat și simboluri de conștientizare și solidaritate față de aceste persoane. Principalul simbol al autismului, recunoscut în întreaga lume, este panglica colorată sau arcul în formă de puzzle. Ea este simbolul de conștientizare universală a autismului. Formatul puzzle-ului simbolizează complexitatea tulburării, care are subtipuri diferite, fiecare individ având așadar, simptome, puncte slabe și puncte forte diferite.
