Mare bucurie se așterne peste preoți și credincioși, în vinerea din Săptămâna Luminată. Pe 17 aprilie, apele se sfințesc, căpătând puteri tămăduitoare, iar creștinii aduc laudă și închinăciune Maicii Domnului, la praznicul Izvorului Tămăduirii.
Vineri, pe 17 aprilie, credincioșii vor umple din nou lăcașele de cult pentru a se împărtăși cu har divin. Este vinerea luminată, zi de prăznuire a Izvorului Tămăduirii, sărbătoare ce amintește de minunile Maicii Domnului. În toate bisericile creștin ortodoxe, vor răsuna vocile preoților și diaconilor care vor prăznui, vor aduce laudă, cinstire și închinăciune Preacuratei Fecioare și care vor îndemna credincioșii la rugăciune, curățire sufletească și smerenie. La finalul slujbelor speciale săvârșite în cinstea Maicii Domnului, credincioșii vor lua apă sfințită, pe care o vor duce în casele lor și o vor folosi împreună cu ceilalți membri ai familiilor, pentru a fi mai sănătoși, mai liniștiți și pentru a avea parte roade îmbelșugate în timpul anului. Este cunoscut faptul că, după apa sfințită de Bobotează, Aghiasma Mică, adică apa sfințită în ziua Izvorului Tămăduirii, are puteri miraculoase. De aceea, toți cei care vin cu evlavie în lăcașele de cult și se roagă în tihnă Sfintei Fecioare Maria, apoi duc acasă apa sfințită de preot și o folosesc de-a lungul vremii, în special în momentele grele ale vieții, se lecuiesc.
Aghiasma Mică, apa care vindecă
În prima vineri după Învierea Domnului, cea închinată Maicii Sale, slujitorii lăcașelor de cult săvârșesc, cu mare bucurie, slujba praznicului Izvorului Tămăduirii și sfințesc apele. Apa sfințită în această zi vindecă boli, ameliorează simptomele unor suferințe grave, ajută oamenii care se confruntă cu pierderi importante, distrugeri, neajunsuri și alte greutăți. Odată dusă
într-o casă, acea casă va fi ferită de rele. Cu această apă se stropesc încăperile, lucrurile din ea și toți cei ce conviețuiesc în acea locuință. Se bea câte o gură, dimineața, pe stomacul gol, se spală fața cu ea și se dă bolnavilor spre ameliorarea suferințelor. Aghiasma Mică, așa cum mai este denumită în popor, are și puterea de a alunga duhurile rele, arătările urâte și rele. Apa sfințită la Izvor îmbunătățește sănătatea și calitatea vieții creștinului, care-i valorifică puterile prin simpla utilizare, cu suflet curat și încredere maximă. Ca
printr-un miracol, aceasta nu se strică. Ea poate fi folosită multă vreme de aici înainte, de fiecare enoriaș care crede cu tărie în minunile Maicii Domnului.
Ziua în care Maica Domnului ni se arată ca izvor al speranței
Apa sfințită la Izvorul Tămăduirii are putere sfințitoare. În momentul sfințirii, preotul cheamă asupra apei puterea Duhului Sfânt și binecuvântarea lui Dumnezeu. Astfel, apa capătă puterea de a sfinți viața oamenilor și natura înconjurătoare.
Și totuși… de ce ziua Izvorului Tămăduirii este închinată Sfintei Fecioare Maria? De la o serie de minuni care au fost săvârșite la un izvor din apropierea Constantinopolului.
Povestea începe înainte ca Leon cel Mare să devină împărat. Într-una din zile, pe când Leon se plimba printr-o pădure, a întâlnit un bătrân orb și însetat care i-a cerut să-i dea apă și să-l ducă la cetate. Dar Leon s-a întristat, pentru că nu era nicio sursă de apă împrejur. La un moment dat, a auzit glasul Sfintei Fecioare, spunând: “Nu te mai osteni, căci apa e aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure și luând cu mâinile apa tulbure, potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați”.
Leon dă ascultare Maicii și găsește un izvor din care îi dă orbului să bea. Îi spală fața cu apă, iar bătrânul începe să vadă. Tot în această zi, Preacurata Maica Domnului, care a vărsat lacrimi la Crucea Mântuitorului, ni se arată ca izvor al speranței și al vindecării.
Izvorul Tămăduitor al Sfintei Fecioare există și azi
Ajungând mare împărat, Leon, a construit o biserică lângă apa tămăduitoare. Nu a trecut mult până când împăratul Justinian, care suferea de o boală incurabilă, s-a însănătoșit după ce a băut apă din acest izvor.
Drept mulțumire, el a construit o biserică și mai mare pe care, din păcate, turcii au distrus-o după sute de ani. În secolul al XIX-lea, la Istanbul a fost construită actuala biserică, la subsolul căreia se află un paraclis cu izvorul tămăduitor. Ani de-a rândul, apa de la acel izvor a vindecat foarte mulți bolnavi cărora medicii nu le dădeau șanse de supraviețuire.
Rugăciune către Maica Domnului
Preacurată, Preanevinovată, Preamilostivă, Prealăudată,
Pururea Fecioară Născătoare de Dumnezeu Marie,
Izvor al dumnezeieștii tămăduiri,
Grabnic ascultătoare și eliberatoare,
Apărătoare a creștinilor,
Mijlocitoare către Făcătorul,
Nădejdea, acoperământul și ajutorul celor ce aleargă la Tine,
Îți cer dumnezeiasca ta înțelegere.
Maica mea duhovnicească,
Izvorule al tămăduirilor,
Eu cel mic, cel păcătos,
Cel nevrednic rob al Tău și fiul Tău duhovnicesc,
Ca un bolnav și neputincios,
Ca un om cu puțină credință,
Neputând să mă împotrivesc mâniei valurilor sălbatice ale ereticilor, Vin cu lacrimi la ajutorul Tău cel nebiruit.
Întinde, Stăpână, acoperământul Tău cel tare
Și ocrotește-mă,
Sub acoperământul aripilor milostivirii Tale,
Și al dragostei tale de maică
Și păzește-mă de încornorații cei nevăzuți,
Care caută să mă sfâșie.
Păzește-mă de toată rătăcirea și de orice alt rău.
Mijlocește către Fiul Tău și Dumnezeul nostru,
Pentru iertarea păcatelor mele,
Luminarea sufletului și a cugetului meu,
Călăuzirea pe calea adevărului
Și pentru întărirea mea în adevărata credință ortodoxă.
Ține-mă în dragostea cea adevărată și curată,
Întărește-mi credința în Tine,
Spre mărturisirea și spre lupta virtuții
Și descoperă-mi, voia lui Dumnezeu,
Cea preabună, cea desăvârșită.
Amin!
