Cu toate că ne mai despart doar câteva zile până la venirea toamnei din punct de vedere calendaristic, vara continuă să ne tulbure sănătatea cu temperaturile ei ridicate. Mai mult, căldura excesivă este și dușmanul multor tratamente medicale. Iată ce spun specialiștii!
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 465, ediția print
Temperaturile ridicate afectează în mod direct persoanele sensibile, cauzând stări de slăbiciune, pierderea cunoștinței și chiar dereglări cardiovasculare. Cu toate acestea, efectele căldurii se extind și la acțiunea indirectă asupra eficacității tratamentelor sau terapiilor pentru diverse boli. Atunci când temperatura dintr-o zi toridă de vară depășește limitele pe care organismul uman le poate suporta, există numeroase riscuri pentru cei care urmează un tratament medical, întrucât căldura în exces declanșează în corp dereglări care pot duce la accentuarea afecțiunilor cardiovasculare, renale, a alergiilor, migrenelor etc.
Inima nu se contractă suficient
Pacienții cardiaci sunt predispuși la deshidratare cauzată de diureticele specifice tratamentelor destinate acestora. Deși în general se recomandă consumul unei cantități mari de lichide, există riscul ca excesul de lichide să afecteze inima și sistemul cardiovascular. Betablocantele, medicamente larg prescrise pacienților cardiaci, pot împiedica inima să se contracte suficient de repede în timpul zilelor cu temperaturi ridicate, limitând astfel capacitatea corpului de a se răcori. De asemenea, persoanele care urmează tratament cu diuretice au o probabilitate mai mare de a pierde electroliți precum sodiul și potasiul, care trebuie compensate printr-o hidratare corespunzătoare. Riscul deshidratării și al insolației poate apărea și odată cu administrarea unor medicamente care pot agrava efectele căldurii asupra corpului. Pe lângă tratamentele indicate în bolile cardiace este necesară o atenție sporită și neurolepticelor, antimigrenoaselor, unor antibiotice sau antiinflamatoare care pot determina o stare de disconfort urmată de deshidratare.
Tensiunea scade, iar ritmul cardiac crește
Deshidratarea duce și la creșterea numărului de bătăi ale inimii, care poate fi resimțită sub forma unor palpitații. Din cauza creșterii consumului de oxigen în mușchiul cardiac, la temperaturi ridicate persoanele cu afecțiuni cardiovasculare au un risc mai mare de angină pectorală sau de agravare a insuficienței cardiace. De asemenea, deshidratarea și vasodilatația indusă de căldură pot favoriza scăderea tensiunii arteriale, iar tratamentul hipertensiv poate fi tolerat mai greu. Medicamente precum betablocantele și blocantele canalelor de calciu pot duce la scăderea tensiunii, la fel ca și vasodilatatoarele, care determină o vasodilatație suplimentară.
Medicamentele cele mai sensibile la căldură
Apariția reacțiilor de fotosensibilitate induse de medicamente este greu de prevăzut, însă acestea sunt printre cele mai comune modalități în care căldura poate afecta acțiunea unui tratament. Reacțiile fotoalergice sunt reacții imediate imunologice și apar doar la persoane sensibilizate și fără să depindă de doza administrată în cadrul tratamentului. Medicamentele care conțin salicilanilidă sau benzocaine sunt foarte frecvent implicate în apariția erupțiilor cutanate fotoalergice. Aceste substanțe cu efect fotosensibilizant se găsesc și în unele loțiuni sau săpunuri. Dintre medicamentele considerate a avea risc mare de fotosensibilitate fac parte: tetraciclinele, antiinflamatoarele nesteroidiene prescrise împotriva durerilor de orice tip, unele antidiabetice orale, antidepresivele și medicamentele antialergice. O soluție în acest caz este întărirea organismului printr-un regim de viață echilibrat, prin transformarea plimbării zilnice în aer liber într-o regulă de aur, dar și susținerea organismului cu ajutorul suplimentelor alimentare destinate întăririi imunității.
