Se anunță creșteri „importante” ale bugetului de stat
Bacșișul primit de angajații operatorilor economici va fi impozitat cu până la 16%, fie ca profit al firmei, fie ca venit al angajatului, și va fi marcat pe un bon fiscal distinct de către operatorul economic, potrivit unui proiect de act normativ publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacșișului, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 și 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani și jumătate.
Pentru bacșiș nu se va plăti TVA și nici contribuții de sănătate, se mai arată în proiect. Pe de altă parte, „se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului”.
Definirea bacșișului
Prin bacșiș se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacșișul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii. Firmele vor stabili,
printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacșișului rămân la dispoziţia lor, sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.
Impozitarea propusă vizează taxarea bacșișului ca profit al operatorului economic, în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor.
Angajații, controlați la buzunar
La ora începerii programului, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei vor fi înregistraţi într-un registru, special întocmit în acest sens. Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru reprezintă sumă nejustificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali, precum și procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal se vor aproba prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.
La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.
Sistemul de penalități
Dacă diferenţa constatată de inspectorii fiscali este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu avertisment.
Pentru diferenţe peste 1%, dar până în 100 lei, se aplică amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. În cazul unei diferenţe între 100 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda este cuprinsă între 10.000 lei și 15.000 lei, iar dacă este peste 1% amenda urcă la 20.000 lei și se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani.
Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenda este între 20.000 lei și 25.000 lei, iar dacă depășește 1%, sancţiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.
