Prima reuniune comună București – Ilfov dedicată comunităților de romi
Pe 21 iulie 2015, Prefectura județului Ilfov a fost gazda primei reuniuni comune a Grupurilor de lucru Mixte din București și Ilfov, dedicate comunităților de romi. La evenimentul organizat la inițiativa Agenției Naționale pentru Romi (ANR), au participat Romulus Cătălin Pantazi, subprefectul județului, Daniel Vasile, președintele ANR, Gelu Duminică, directorul executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, precum și numeroși reprezentanți ai autorităților locale din Ilfov și București.
În cuvântul de deschidere al reuniunii, Romulus Cătălin Pantazi a salutat inițiativa ANR de deschidere a unor canale de comunicare directă cu reprezentanții autorităților locale și cei ai comunităților de romi. Pentru că, în opinia sa, dialogul direct permite o mai bună cunoaștere a problematicii specifice fiecărei comunități, ceea ce conduce la identificarea celor mai bune măsuri și acțiuni de rezolvare a dificultăților cu care romii se confruntă, indiferent că locuiesc în Ilfov sau București. De asemenea, un factor esențial pentru realizarea și implementarea unor măsuri viabile dedicate acestora îl reprezintă și implicarea activă a ONG-urilor în viaţa comunităţilor de romi, a apreciat subprefectul.
“Nimic pentru romi, fără romi” – este sloganul UE pus în practică în liniile de finanţare pentru proiectele existente de incluziune a romilor. De aceea, o bună colaborare între autoritățile centrale și locale și ONG-urile ce acționează în domeniu este foarte importantă, a precizat, la rândul său, Gelu Duminică, director executiv al Fundaţiei Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună. Acesta a susținut necesitatea introducerea problematicii grupurilor vulnerabile – fie că este vorba de romi sau alte categorii de persoane -, în cadrul strategiilor de dezvoltare locală.
900 de milioane de euro, pentru incluziunea romilor
În ceea ce privește programarea financiară 2014 – 2020, în contextul unei condiţionări ex-ante, Gelu Duminică a menționat faptul că Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, aprobată în luna ianuarie 2015, include obiective concrete. “Trebuie să fim pregătiţi ca, în noiembrie 2015 când se vor lansa cererile de proiecte, să avem capacitatea de a cheltui bani europeni pentru a produce bunăstare, implementarea locală presupunând strategii locale şi parteneriate. Pentru a accesa proiectele din cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) ce vizează accesul grupurilor dezavantajate, o localitate cu minim 10% romi care nu-i include în strategia locală nu va fi finanţată – condiţie clar stipulată!”, a precizat Gelu Duminică.
De asemenea, acesta a afirmat că, din suma de 40 de miliarde de euro pentru perioada 2014 – 2020, peste 900 de milioane de euro vor fi alocate pentru incluziunea romilor, dar trebuie investit mai mult pentru a transforma cetăţenii romi în cetăţenii activi.
Este nevoie de o comunicare mai bună
Capacitatea autorităţilor locale de a se implica şi susține proiectele dedicate comunităților de romi depinde și de personalul implicat în derularea acestora. La nivel local, este nevoie de profesionalizarea resurselor umane, de atragerea de angajați calificați, care să cunoască legislația în domeniu și să o aplice în mod eficient, a mai afirmat subprefectul Cătălin Pantazi. Acesta a menționat că a constatat o serie de deficiențe cu prilejul vizitelor efectuate în comuna Glina și oraşul Popeşti – Leordeni. Spre exemplu, în comuna Glina se construieşte fără autorizaţii, romii nu au acte de proprietate şi nici de identitate.
Puncte de vedere în acest context au prezentat și reprezentanții autorităților și comunităților locale. Astfel, Cristea Nicolae, expert local din comuna Ştefăneştii de Jos, s-a referit la posibilitatea redusă a experţilor de a convinge consiliile locale să accepte accesarea fondurilor europene. Vasile Gîlbea, expert local în Sectorul 6, Bucureşti, este de părere că este absolut necesară consultarea întregii comunități: „trebuie mers din uşă în uşă”, spune el. O altă problemă ridicată de Ştefan Gheorghe, expert local în Sectorul 5, Bucureşti, a vizat problematica educaţiei copiilor romi și necesitatea identificării celor mai bune metode pentru atragerea acestora în procesul educativ. Copiii romi ar trebui să aibă prima şansă, a subliniat și Gelu Duminică. Acesta a precizat că au existat situații dificile în ceea ce privește integrarea copiilor romi în sistemul educațional, atât în Bucureşti, cât și în Ilfov.
Cătălin Pantazi a apreciat intervenţiile experţilor locali şi experienţa acumulată de aceştia și a subliniat că acţiunile în teritoriu vor fi mai bine organizate. De asemenea, şi-a exprimat încrederea că experţii locali vor acţiona cu bună-credinţă, pentru a face cunoscute consiliilor locale problemele comunităţii şi pentru găsirea celor mai bune soluții de rezolvare a acestora.
Asistenţă tehnică pentru romii cu iniţiativă
În cadrul celei de-a doua sesiuni a reuniunii, moderată de Cerasela Bănică, coordonator de proiect în cadrul Fundaţiei Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a fost prezentat proiectul „Reţeaua de incluziune socială a romilor”, finanţat prin fonduri norvegiene. Prin intermediul reţelei s-a oferit asistenţă tehnică în scriere de proiecte, fiind depuse 22 proiecte.
Daniel Vasile, președinte ANR, a menţionat că Agenția nu a putut investi într-o astfel de reţea, dar sprijină în mod voluntar proiectul Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.
De asemenea, Daniel Vasile a menționat că ANR militează pentru un program de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea capacităţii umane de la nivel local, pentru identificarea nevoilor, scrierea de proiecte și implementare fiind lansată o solicitare în acest sens către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice (MDRAP).
Alte proiecte ale ANR vizează iniţierea unui program naţional de mediere sanitară, pentru care a fost transmisă deja o propunere Ministerului Sănătății, și gestionarea unui program naţional pentru actele de stare civilă, a mai precizat Daniel Vasile, președintele ANR.
