Preacurata ­Fecioară Maria s-a suit la ceruri

Adormirea Maicii Domnului

“Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare. Muta-tu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii, şi cu rugăciunile tale izbăveşti din moarte sufletele noastre. ” (Troparul Praznicului Adormirii Maicii Domnului)

Preot Cristian Burcea, protopop  al Protopopiatului Ilfov Nord

Pornind de la adevărul de credinţă cuprins în cuvintele: „Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare…” (Troparul Praznicului Adormirii Maicii Domnului), Biserica a rânduit o perioadă de postire de cincisprezece zile, ca semn al cinstirii Adormirii Maicii Domnului pentru că Sf. Fecioară Maria n-a avut niciodată pe cineva asemenea ei, nici în cer, nici pe pământ. Numai Dumnezeu este mai presus de ea şi s-ar putea spune că însuşi Dumnezeu s-a coborât mai jos decât ea, căci a ales-o ca Maică a Lui din care să se întrupeze şi din al cărei piept să se hrănească.  

Sfânta Fecioară, regina florilor 

Mai întâi, să audă toate popoarele, toţi creştinii şi păgânii, credincioşii şi necredincioşii că, dacă noi o numim pe Sf. Fecioară Doamna şi Împărăteasa noastră, aceasta nu este o născocire a evlaviei creştine, căci această demnitate n-a luat naştere în închipuirea strămoşilor noştri, ci însuşi Duhul Sfânt a vestit înalta ei demnitate. El este cel care a lăudat-o prin gura profeţilor. Proorocul David a văzut-o pe Sf. Fecioară Maria de-a dreapta lui Hristos, împărăteasă mai înaltă decât toate puterile cereşti şi ne-o arată lângă Cel Atotputernic care ”pune pe capul ei o coroană de pietre scumpe”. Datorită virtuţilor sale, Sf. Fecioară este încununată din timpul vieţii sale pământeşti, căci ea este ca un crin curat. Împăratul Solomon o vede ca pe regina florilor, mai înaltă decât codrii din Liban. Preacurata Fecioară a născut pe Omul-Dumnezeu fără de păcate, care a mântuit pe toţi oamenii. Sf. Fecioară străluceşte ca un soare şi este icoana cea mai curată a sfinţeniei dumnezeieşti. Despre ea zice Sf. Ap. Ioan că are ca veşmânt soarele, luna sub picioare şi pe cap o coroană de 12 stele. La adormirea ei au venit îngerii şi au luat-o cu trup şi suflet, aşezând-o pe tron, lângă Împăratul Slavei. Iată la ce înălţime se află Împărăteasa noastră a creştinilor şi iată cum se împlinesc profeţiile care au arătat că o vor ferici toate neamurile.

Să aducem mulțumiri și închinăciune Preacuratei care l-a născut pe Dumnezeu 

În toate bisericile creş­tine ortodoxe se află pe masa Sf. Altar, chivotul în care se păstrează cutiuţa cu Sf. Împărtăşanie. Chivotul este închipuirea Maicii Domnului, Casa lui Dumnezeu, Poarta Cerului, Uşa Raiului, iar Sf. Împărtăşanie închipuie cuvântul lui Dumnezeu care se află în biserica slavei Sale. Dacă aşa stau lucrurile, nu se cuvine şi nu este drept a cinsti şi noi şi a aduce închinăciunile noastre Împărătesei Cereşti? Dacă însuşi Dumnezeu a cinstit-o, a iubit-o şi a păzit-o, cu cât mai vârtos trebuie să-i aducem mulţumirile şi închinăciunile noastre, noi păcătoşii şi nevrednicii? Mai mult, Însuşi Dumnezeu pe lângă cinstea cuvenită a ascultat-o în toate rugăciunile pe care Maica sa le-a rostit, mijlocind pentru oameni. De exemplu, la nunta din Cana Galileii, Maica Domnului a fost cea prin care s-a făcut minunea schimbării firii apei în vin, şi aceasta a fost prima minune a lui Hristos. Aşadar, putem spune că, din început, Maica Domnului a avut posibilitatea să intervină în purtarea de grijă a lui Dumnezeu şi, prin rugăciunille sale, a avut şi are puterea să schimbe planul divin, putând fi numită mijlocitoarea omenirii. Însuşi Dumnezeu ­Iisus Hristos, fiind pe cruce, o lasă în grija ucenicului Său „care îl iubea cel mai mult”, sf. Ap. şi ev. Ioan, prin care se poate înţelege că Dumnezeu doreşte ca Maica sa să fie şi maica noastră a tuturor. În acest sens, la poporul român, cultul Maicii Domnului este unul deosebit pentru că există foarte multe Biserici închinate în cinstea Maicii Domnului şi îndeosebi având hramul „adormirii sale”, dar şi prin faptul că sunt foarte multe persoane care sunt botezate cu numele Maicii Domnului şi Pururea Fecioara Maria.

 A trecut la viața veșnică în trup minunat  

Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc  în fie­care an la data de 15 august Adormirea Maicii Domnului, întrucât pentru curăţia ei sufletească, s-a învrednicit de suirea cu trupul la cer.  Hristos Domnul a binevoit ca cea din care a luat trup omenesc  să nu fie lăsată putrejunii ci să primească locul de cinste de-a dreapta Tronului Slavei. Trece­rea Maicii Domnului la viaţa veşnică s-a petrecut în chip minunat, ea fiind înştiinţată de Arhanghelul Gavriil care îi vestise mai înainte Întruparea Mântuitorului de la Duhul Sfânt în pântecele său şi care acum îi vesteşte bucuria șederii de-a dreapta Fiului. În chip minunat îngerii i-au fost vestiţi toţi apostolii, care au participat la momentul prohodirii Maicii Domnului, tradiţia spunând că Sf. Ap. Toma a fost singurul care, ajungând mai târziu, a cerut să meargă la mormânt. Când s-a deschis mormântul, nu s-au mai găsit decât giulgiurile, semn că trupul Preasfintei Născătoare a fost ridicat la cer în chip minunat.

Noi creștinii, nu numim această sărbătoare moartea Maicii Domnului, ci „Adormirea Maicii Domnului” pentru că pe de-o parte Maica Domnului, după sfânta Tradiţie a fost luată la cer și cu trupul, nu doar cu sufletul, iar pe de altă parte ea rămâne de a pururi un stâlp arzător al rugăciunii lângă tronul slavei lui Dumnezeu pentru noi oamenii, cei păcătoși. 

Amin!