Transferarea puterii economice și administrative către regiuni este definiția pe scurt a regionalizării, definiție valabilă pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Organismul  din cadrul UE care face cunoscută vocea reprezentanții regionali și locali este Comitetul Regiunilor, cu sediul la Bruxelles.

Comitetul regiunilor este un organism consultativ cu rolul de a aduna punctele de vedere ale reprezentanților locali și regionali asupra legislației europene în domeniu.

Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul trebuie să consulte Comitetul Regiunilor înaintea oricărei hotărâri care ar putea să intereseze sau să afecteze puterile locale și regionale, cum este în cazul politicilor de muncă, de protecția mediului, de educație și sănătate publică.

Creat în urma Tratatului de la Maastricht din 1994, Comitetul Regiunilor se bazează în munca sa pe trei principii: 

a. Principiul subsidiarității, adică deciziile din cadrul UE trebuie să fie luate de nivelul de putere cât mai aproape de cetățean. Mai exact, acest principiu stipulează că Uniunea Europeană nu trebuie să intervină dacă obiectivele unei acțiuni pot să fie mai bine realizate la nivel de administrație națională, regională, locală.

b. Principiul proximității, adică guvernele trebuie să fie aproape de cetățeni în special prin organizarea transparentă a muncii lor iar cetățenii să poată identifica ușor responsabilii și, astfel, să-și facă vocea auzită.

c. Principiul parteneriatului, adică o bună guvernare europeană înseamnă că diferitele niveluri de conducere – europeană, națională, regională și locală să lucreze împreună. Acestea sunt indispensabile și trebuie să fie asociate de-a lungul procesului decizional.

Membrii Comitetului Regional sunt aleși din cadrul autorităților locale și regionale din cele 27 de țări membre UE. România este repre­zen­­tată de Cristian Adom­niței, președintele Consiliului județean Iași,  Dragoș Benea, președintele Consiliului județean Bacău, Csaba Borboly, președintele Consiliului județean Harghita,  Ovidiu Brăiloiu, primarul orașului Eforie, jud. Constanța, Andrei Chiliman, primarului sectorului 1 București, Silvian Ciupercă, președintele Consiliului județean Ialomița, Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean Prahova, Veronica Diaconu, jurist la Prefectura Prahova, Alexandru Drăgan, primarul comunei Tașca, jud. Neamț, Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, jud. Dâmbovița, Dumitru Enache, primarul comunei Stejaru, jud. Tulcea, Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, Ferenc Peter, primarul orașului Sovata, jud. Mureș, George Filipescu, președintele Consiliului Județean Călărași, Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, jud. Constanța, Petru Ioțcu, președintele Consiliului Județean Arad, Mircea Moloț, președintele Consiliului Județean Timișoara, Alina Nica, primarul comunei Dudeștii Noi, jud. Timiș, Gheorghe Nichita, primarul orașului Iași, Marian Oprea, primarul orașului Chitila, jud. Ilfov, Marian Oprișan, Președintele Consiliului jude­țean Vrancea, Tudor Pendiuc, primarul orașului Pitești, Marian petrache, președintele Con­siliului județean Ilfov, Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, jud. Alba, Ion Prioteasa, președintele Consiliului județean Dolj, Emil Proscan, primarul orașului Mizil, Prahova, George Scripcaru, primarul orașului Brașov, Romeo Stavarache, primarul orașului Bacău, Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir, jud. Alba.