Potrivit raportului pe anul 2010 al Oficiului European de Statistică-Eurostat, România a alocat 17,6% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială. Acesta este cel mai mic procent din rândul celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, România fiind întrecută de Letonia cu 17,8%, Bulgaria şi Estonia cu câte 18,1% din PIB.
Cele mai mari procente alocate au fost înregistrate de Franţa cu 33,8%, Danemarca – 33,3% şi Olanda cu 32,1%.
Sumele cheltuite de fiecare ţară pentru protecţia socială sunt calculate potrivit metodologiei publicată în manualul SESPROS – Sistemul european de statistici integrate ale protecţiei sociale. Cheltuielile cu protecţia socială exprimă ceea ce s-a cheltuit înainte de orice deducere a impozitului asupra venitului sau alte prelevări obligatorii de plătit beneficiarilor.
Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard România a obţinut un scor de 28 %.
Standardul puterii de cumpărare (SPA) este o unitate monetară artificială de referinţă care permite eliminarea diferenţelor între nivelurile de preţuri ale unor ţări diferite. Un SPA permite astfel cumpărarea aceluiaşi volum de bunuri sau servicii în toate ţările şi permite compararea indicatorilor economici între mai multe ţări.
Pe categorii de persoane, beneficiile acordate persoanelor în vârstă au reprezentat 45% din cheltuielile sociale totale făcute în 2010, urmate de ajutoarele pentru îngrijirea sănătăţii şi cele acordate persoanelor cu dizabilităţi, pentru care s-au alocat 37% din total. Pe ultimele locuri se situează ajutoarele pentru locuinţă şi excludere socială (3,6% din total) şi ajutoarele pentru şomaj (6,0%). Conform Eurostat, procentual, România se situează peste media din UE la ajutoarele acordate persoanelor în vârstă (50,7% din suma totală) şi la ajutoarele acordate familiilor şi copiilor (9,6% din suma totală).
