Ca în fiecare an, începând cu 2007, specialiștii Centrului județean APIA organizează întâlniri de informare a fermierilor, premergător campaniei de depunere a cererilor pentru subvențiile acordate în agricultură. Anul acesta, una dintre aceste întâlniri a avut loc în comuna Vidra. Vă prezentăm, în acest număr, o parte dintre modificările și noutățile apărute în legislație, urmând să continuăm în edițiile următoare ale publicației noastre.
Vezi şi varianta PDF a articolului publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 342!
Directorul APIA Ilfov, Ion Nicuț, a fost cel care a luat primul cuvântul. „Doresc să vă prezint echipa noastră, de la CJ APIA Ilfov. Ea este alcătuită din Nina Trăistaru, șef Serviciu Autorizare Plăți, Raluca Dina, șef Serviciu Măsuri de Sprijin, Sorina Șipoș, din cadrul Serviciului Controale pe Teren, Andreea Voicilă, de la Centrul Local APIA Măgurele, alături de colegii săi din cadrul acestui centru, pe care, desigur, îi cunoașteți. Alături de noi se află invitații noștri de la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Ilfov, reprezentat de directorul Cristian Șlincu, și Georgiana Ene, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Ilfov”, a spus Ion Nicuț.
Identificarea fără echivoc a parcelei a fost simplificată
O veste bună pe care directorul APIA Ilfov le-a dat-o fermierilor este cea privitoare la identificarea fără echivoc a parcelei, care le-a dat multe bătăi de cap fermierilor și a dus la foarte multe sancțiuni aplicate acestora, în Campania 2016. El i-a anunțat că prevederea potrivit căreia identificarea parcelei trebuia să se facă cu o eroare de maximum 0,75 m a fost abrogată. „Începând cu 2017, identificarea fără echivoc a fost redefinită, în sensul că parcela trebuie să fie declarată și delimitată în acel bloc fizic în care fermierul își desfășoară activitatea, în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de APIA. Mai precis, identificarea presupune ca parcelele să nu se suprapună peste parcelele declarate de alți fermieri și să nu depășească limitele blocului fizic”, a precizat directorul Nicuț.
„Nou și vechi”, în schemele din sectorul vegetal
Nina Trăistariu a prezentat apoi schemele de plată în sectorul vegetal, noutățile din legislație, condițiile de eligibilitate, fluxul și termenele de depunere, modul de desfășurare a controlului administrativ și legislația care stabilește regulile Campaniei 2017. „Schemele de plăți sunt aceleași ca și în 2016” a arătat Nina Trăistaru. „De precizat că documentele care atestă folosirea terenului trebuie încheiate înainte de data depunerii cererii unice și să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere. Așa cum a spus și dl. director Nicuț, s-a modificat modul de identificare a parcelei. O altă noutate este posibilitatea de nedeclarare a parcelelor cu o suprafață mai mică de 0,1 ha, cu condiția ca suprafața însumată a acestora să nu depășească 1 hectar”, a explicat aceasta.
Condiția de „fermier activ”, obligatorie
O altă condiție pe care trebuie s-o îndeplinească solicitanții schemelor de plată este aceea de a dovedi că sunt fermieri activi. „Știți că dacă depășeați suma de 5.000 de euro din plățile directe, trebuia să aduceți dovezi dacă erați persoană juridică, prin codul CAEN, care să reflecte activitatea agricolă sau, dacă erați persoane fizice, prin declarațiile de venituri depuse la ANAF. Acum aceste dovezi, prevăzute la alin. (1) – fermierul activ – se vor prezenta la APIA, la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere. Așadar, până la această dată, veți avea timp suficient să vă faceți socotelile și să știți dacă depășiți sau nu pragul de 5.000 de euro”, a precizat Nina Trăistaru.
Intrarea în schema pentru micii fermieri, se face doar prin moștenire
Schema pentru micii fermieri a fost introdusă, pentru prima oară, în anul 2015. Prin această schemă, această categorie de fermieri avea posibiltatea să acceseze o subvenție în valoare maximă de 1.250 de euro, pe o perioadă de 5 ani. Beneficiul acestei scheme este faptul că micii fermieri nu sunt supuși niciunui control pentru respectarea condițiilor de ecocondiționalitate. Potrivit reprezentantei APIA, în perioada 2017-2019 accesarea acestei scheme nu se mai poate face decât prin moștenire. De asemenea, dacă este depășit plafonul acestei subvenții, într-un an ulterior lui 2015, fermierii sunt notificați cu privire la excluderea din această schemă. Dar, a precizat Nina Trăistaru, micii fermieri au posibilitatea să opteze pentru rămânerea în această schemă, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.
Modificări privind sprijinul cuplat
Începând din 2017, cele două măsuri pentru sprijin cuplat la culturile de mazăre și fasole s‑au unificat într-una singură, denumită „leguminoase boabe pentru industrializare”. Tot astfel, pentru legumele cultivate în sere și solarii există acum o singură măsură care poartă numele „culturi în spații protejate”, iar cele patru măsuri inițiale cu privire la prune, mere, cireșe, vișine, caise, zarzăre destinate industrializării s-au comasat tot într-o singură măsură, și anume „fructe destinate comercializării”, a anunțat specialistul APIA. „Pentru toate culturile destinate procesării, s-a reglementat situația în care fermierul are și calitatea de procesator înregistrat pentru siguranța alimentelor ANSVSA. Acesta va face dovada accesării producției minime prin documente contabile. Prin simplificarea documentației pentru accesarea sprijinului cuplat, pentru toate măsurile, cu excepția sprijinului pentru culturile de sfeclă de zahăr și hamei, s-au eliminat prevederile referitoare la prezentarea la APIA de către fermieri a contractelor cu unitățile de procesare.
Sprijinul cuplat pentru legumele cultivate în spații protejate
Sprijinul cuplat pentru legumele cultivate în sere se acordă pentru următoarele culturi: tomate pentru consum în stare proaspătă, catraveți pentru consum, atât în stare proaspătă dar și destinați industrializării, ardei pentru consum în stare proaspătă, varză pentru consum în stare proaspătă. Pentru a obține acest sprijin, fermierii trebuie să facă dovada că sunt fermieri activi și să facă dovada comercializării următoarelor cantități minime anuale pe hectarul cultivat: 85 t la tomate, 50 t la castraveți în stare proaspătă și 50 t pentru industrializare, 29 t la ardei și 46 t varză. Pentru legumele cultivate în solarii, se acordă sprijin cuplat pentru tomate, castraveți, ardei, varză, vinete, pentru consum în stare proaspătă, dar și castraveți destinați industrializării. În acest caz, fermierii activi trebuie să facă dovada comercializării următoarelor cantități: 32 t – tomate, 30 t – castraveți în stare proaspătă cât și pentru industrializare, 16 t – ardei, 20 t – vinete și 22 t – varză. ”Dovada comercializării legumelor o constituie facturile sau filele din carnetul de comercializare. Totodată, fermierii trebuie să facă dovada că folosesc sămânță certificată oficial, din care un procent de minimum 5% sămânță certificată autohtonă din norma pe hectar pentru fiecare specie în parte, prin documentul oficial de certificare a lotului de sămânță sau buletinul oficial de analiză oficială cu mențiunea «sămânță admisă pentru însămânțare», «necesar propriu» sau «interzisă comercializarea» sau documentul «calitate și conformitate al furnizorului». Unul dintre aceste documente trebuie depus la APIA până la data de 1 februarie a anului următor anului de cerere ”, a adăugat Nina Trăistaru.
(Va urma)
