Reuniunea Colegiului Prefectural Ilfov, din luna iunie 2017, a avut loc într-un cadru mai puțin formal, conducerile Gărzii Forestiere București și Direcției Silvice Ilfov alegând să-și prezinte activitatea, în fața reprezentanților celorlalte servicii deconcentrate chiar la ”locul lor de muncă”, adică în mijlocul pădurii. Iar pentru că informațiile primite au fost multe și importante, am ales să tratăm subiectele în două ediții ale Jurnalului de Ilfov.
Articol publicat în ediţia printată a Jurnalului de Ilfov Nr. 358
Am ales pentru această ediție o parte a prezentării inspectorului șef al Gărzii Forestiere București, Marinescu Badea, structură care funcționează în subordinea Ministerului Apelor și Pădurilor, cu atribuții specifice de implementare și de control pe raza administrativă a 6 județe (Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Ialomița, Călărași, Constanța) și municipiul București. ”Inspectorii pădurilor” supraveghează și controlează modul de respectare a regimului silvic de către toți deținătorii, cu orice titlu, de fond forestier și modul de respectare a regulilor de exploatare, transport, prelucrare și comercializare a materialului lemnos de către toți operatorii economici cu activitate în domeniul forestier. Am aflat în acest context că, la nivelul județului Ilfov, vorbim de 26.111 ha fond forestier, din care 22.081 ha reprezintă păduri de stat administrate prin ocoale silvice și 4.030 ha reprezintă păduri în proprietatea unor persoane fizice și/sau juridice, administrate, de asemenea, prin ocoalele silvice (2.076 ha) și păduri neadministrate (1.829 ha).
Compensare, pentru terenurile scoase din fondul forestier național
Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii de locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice. Amplasarea locuinţelor sau caselor de vacanţă se face cu respectarea următoarelor condiţii, care trebuie îndeplinite cumulativ:
- construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane;
- suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 mp în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 mp, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.
Compensarea se realizează fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică de 3 ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional. Terenurile cu care se realizează compensare trebuie să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie compact! Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate în zonele de stepă, alpină şi subalpină. În judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ. Compensarea în cazul scoaterilor definitive de terenuri din fondul forestier naţional se face doar cu terenuri care sunt în proprietatea beneficiarului.
Vegetația din afara fondului forestier național
Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional este aceea care nu îndeplinește unul sau mai multe criterii de definire a pădurii, fiind alcătuită din:
■ plantaţiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole;
■ vegetaţia forestieră de pe pășuni cu consistenţă mai mică de 0,4;
■ fâneţele împădurite: arbori situaţi în fâneţe;
■ arborii din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătăţiri funciare;
■ arborii situaţi de-a lungul cursurilor de apă și a canalelor;
■ zonele verzi din intravilan, altele decât cele definite ca păduri;
arboreturile, altele decât cele cuprinse în păduri;
■ aliniamentele de arbori situate de-a lungul căilor de transport și comunicaţie.
Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei documentaţii depuse cu localizarea în coordonate stereografice 1970.
Fondul forestier național, reglementat foarte strict!
Fondul forestier național – potrivit prevederilor Codului Silvic, indiferent de forma de proprietate, include:
- pădurile;
- terenuri în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
- terenuri destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite;
- terenuri care servesc nevoilor de cultură: pepiniere etc;
- terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;
- terenuri care servesc nevoilor de administraţie silvică, destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje;
- terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării etc;
- iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;
- perdelele forestiere de protecţie;
- jnepenişurile sau păşunile împădurite cu o consistenţă mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră.
Respectarea regimului silvic, obligatorie pentru toți proprietarii de fond forestier
Sunt considerate păduri, și incluse în fondul forestier naţional, terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori. Aceștia trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate, în condiţii normale de vegetaţie. Principala reglementare a Codului Silvic este aceea că fondul forestier naţional este supus regimului silvic, iar respectarea regimului silvic și a prevederilor amenajamentelor silvice este obligatorie pentru toţi deţinătorii de fond forestier! Pentru vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional există, de asemenea, reglementări stabilite prin norme tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementări privind circulaţia materialului lemnos.
Obligații
Proprietarii fondului forestier au următoarele obligaţii în aplicarea regimului silvic:
- să asigure întocmirea şi respectarea amenajamentelor silvice;
- să asigure paza şi integritatea fondului forestier;
- să realizeze lucrările de regenerare a pădurii; să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor;
- să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor;
- să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
- să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat;
- să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în administrare sau în proprietate;
- să delimiteze proprietatea forestieră în conformitate cu actele de proprietate şi să menţină în stare corespunzătoare semnele de hotar;
- să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietăţii asupra terenurilor forestiere.
