”Legislația românească în domeniu este făcută doar pentru a acoperi niște angajamente pe care ni le-am luat față de Comisia Europeană în ceea ce privește calitatea aerului”, consideră președintele CJI
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 413, ediția print
”Poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25.000 de decese premature/an, în România”, acesta este, potrivit Consiliului Județean Ilfov (CJI), avertismentul Comisiei Europene, transmis pe 14 iunie 2017, odată cu scrisoarea de punere în întârziere în legătură cu deficiențe semnificative în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului. Scrisoarea de notificare reprezintă deschiderea formală a procedurii de infringement.
Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, consiliile județene au obligația de a realiza și de a supune dezbaterii publice planurile de menținere a calității aerului. CJI a realizat un astfel de plan, iar săptămâna trecută a avut loc prima dezbatere publică pe această temă, ”o consultare reală, unde s-a discutat deschis despre insuficienta informare a populației și a autorităților locale cu privire la calitatea aerului, precum și despre impactul poluării atmosferice asupra stării de sănătate a oamenilor”, după cum a declarat președintele CJI, Marian Petrache. Alături de acesta, în sală s-au aflat parlamentari de Ilfov – Daniel Gheorghe și Nicoleta Pauliuc, reprezentanți ai societății civile, ONG-uri dedicate protejării mediului, specialiști în probleme de mediu, reprezentanți ai autorităților de mediu și ai autorităților locale.
Conștientizarea situației
”Autoritățile de mediu pun în pericol România și sănătatea noastră prin nerespectarea angajamentelor europene legate de calitatea aerului și a mediului. Pentru guvernele României asigurarea unui aer de calitate pentru cetățeni nu este și nu a fost o prioritate, deși, conform Legii 104/2011, monitorizarea calității aerului reprezintă obiectiv de interes public național aflat în administrarea autorității publice centrale pentru protecția mediului. (…) Intrând în detaliile realizării «Planului de menținere a calității aerului în județul Ilfov» și având în vedere legislația care stă la baza realizării lui, considerăm că nu am face decât să bifăm o acțiune, care nu ar aduce beneficiile firești. Legislația românească în domeniu este făcută doar pentru a acoperi niște angajamente pe care ni le-am luat față de Comisia Europeană în ceea ce privește calitatea aerului. Noi ne dorim, dacă tot facem această acțiune conform legii, să avem o dezbatere reală, care să conducă în primul rând la conștientizarea situației! Având în vedere că la discuții participă reprezentanți ai autorității centrale de mediu, dar și ai societății civile, ONG-uri interesate de calitatea mediului, ne dorim să găsim împreună soluții pentru o legislație care să garanteze că există efecte pozitive asupra calității aerului, o mai bună monitorizare a aerului, dar și investiții concrete pentru reducerea poluării. (…) Nu există un sistem de monitorizare și măsurare a calității aerului care să ne permită realizarea unui plan de acțiune corespunzător, dar și de urmărire a eficienței măsurilor. ”Planul de menținere a calității aerului pentru județul Ilfov” a fost elaborat cu date din 2014, puse la dispoziție de Agenția Națională de Protecția Mediului. Anul 2014 este, așadar, anul de referință. Nu au fost luați în calcul toți potențialii poluatori. De exemplu, substanțele poluante emise de gropile de gunoi nu intră în indicatorii de poluare precizați de legislație, când se calculează calitatea aerului. Ce poate face CJI, limitat fiind de actuala legislație?
Transportul, resursa naturală de energie termică și închiderea gropilor de gunoi
Aș evidenția dintre măsurile propuse în Plan: în ceea ce privește transportul – vizăm creșterea mobilității durabile prin reabilitare/modernizare/extinderea infrastructurii de transport și infrastructurii conexe (drumuri județene, contribuție Centură București, pasaje, poduri). Și, în acest sens, chiar am aprobat, recent, Programul Integrat de Transport Public de călători pentru regiunea București-Ilfov, care face parte din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Tot pentru reducerea poluării, încercăm să înlocuim sursa clasică de energie termică cu resursa naturală, prin folosirea resurselor de apă geotermală din nordul județului, în scopul încălzirii instituțiilor publice și a locuințelor. Apoi, chiar dacă azi nu sunt încadrate la categoria de potențiali poluatori sau chiar poluatori în legislația legată de calitatea aerului, avem în obiectiv închiderea gropilor de gunoi. (…) Iar CJI urmărește mai mult decât aceste măsuri – și dorim să ne implicăm în crearea unui sistem de monitorizare a calității aerului având acces la măsurători în timp real, pentru a se putea lua măsuri imediate de reducere a poluării; îmbunătățirea accesului cetățenilor la informații și creșterea gradului de conștientizare a populației privind importanța calității aerului; transparență privind impactul activităților economice și al emisiilor de poluanți, dar și transparență privind informațiile puse la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului. Atunci când vorbim despre calitatea vieții, ne gândim la lucruri foarte complexe: autostrăzi, modernizare, dezvoltare și uităm de aspectele adevărate care definesc viața: aerul și apa. Tragem un semnal de alarmă asupra legislației insuficiente, ineficiente, care nu protejează populația! Considerăm că legislația europeană e transpusă, dar nu e aplicată corespunzător. Nu este adaptată la situația de fapt din România. Ne dorim crearea unui grup de lucru din care să facă parte specialiști de mediu și reprezentanți ai ONG-urilor de mediu, autorități locale și centrale, să lucrăm împreună la îmbunătățirea cadrului legislativ. De asemenea, vizăm sensibilizarea autorităților care au responsabilități în finanțarea și realizarea investițiilor prevăzute în Planul de menținere a calității aerului: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor, CNAIR, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii”, a declarat Marian Petrache.
