Drogurile fac ravagii printre adolescenții și tinerii din România. Într-o societate în care părinții sunt tot mai absenți din viața copiilor, consumul drogurilor a devenit un flagel care s-a amplificat la nivel național. Și asta la vârste tot mai mici. De la liceu, dependența s-a mutat deja, la gimnaziu. În acest context, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel îndeamnă specialiștii, autoritățile și toate forurile decizionale să găsească soluții pentru a stopa urgent fenomenul.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 646, ediția print
Potrivit datelor Agenției Naționale Antidrog, numai în anul 2021, 6% dintre tinerii cu vârste peste 16 ani au consumat droguri în ultima lună. „Este cât se poate de clar că trebuie intervenit în forţă în această problemă, mai ales că acelea aşa-zise legale sunt niște droguri nenorocite, care pârlesc creierul celor care consumă, în proporție de peste 30% în primele şase luni de utilizare a lor. Eu am încercat să mă uit pe niște date la ANA. (…) Valorile pentru anul 2021 arată că, la nivelul tinerilor de 16 – 34 de ani, 6% declară consum de droguri în ultima lună, câteva mii de elevi și studenți, 28% consumă cannabis și noile substanțe psiho-active, așa-zisele legale. România are doar 1.600 de locuri de tratament, cu maxim 30 – 40 pentru adolescenți sub 18 ani, iar vârsta primului consum a scăzut la 13 ani”, a spus prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, marți, pe 28 martie, la dezbaterea intitulată „Rolul educației în combaterea consumului de droguri și substanțe etnobotanice. Importanța campaniilor de prevenire cu caracter permanent”, care a fost organizată de Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților.
Profesorii vor putea cere sprijinul consilierilor școlari când observă un elev cu un comportament deviant
Medicul a ținut să precizeze și faptul că pentru un control al consumului de substanțe interzise, nu elevul trebuie testat în școală, ci suprafețele. „Adicția de droguri, fiind o boală cronică, trebuie în primul rând prevenită, iar dacă s-a declanșat trebuie tratată ca o boală cronică. Până acolo, însă, trebuie făcute campanii de informare și educare la nivelul școlilor și pentru a ține școlile sub control ar trebuie să recurgem la testarea suprafețelor, băncilor etc și a apelor reziduale pentru a cunoaște circulația drogurilor. Dacă știi ce droguri circulă într-un anumit teritoriu, știi și încotro s-o iei încât să-i cauți pe cei care le aduc și le distribuie”, a mai spus dr. Streinu-Cercel. Și dirtectorul Agenției Naționale Antidrog, Ramona Dabija a subliniat nevoia de prevenție a consumului de droguri în rândul copiilor și tinerilor. „Împreună cu Ministerul Educației și Ministerul Sănătății lucrăm la un ordin comun – este o rețea de siguranță, pe de o parte, abordăm profesorii și încercăm să-i formăm să-și dea seama atunci când un copil devine neglijent, nervos, când își schimbă comportamentul, sunt anumite semne, iar profesorul poate să ceară sprijinul consilierilor școlari care au datele de contact ale celor de la ANA. Fiecare școală are un polițist de la Siguranță Școlară, mai nou, care se ocupă de acea școală. Eficiența campaniilor de prevenire – o cifră care nu s-a spus – este o scădere de 12% la consumul recreațional al copiilor. Copiii, datorită campaniilor de prevenire, nu mai experimentează acest consum de substanțe. Într-adevăr, avem o creștere la dependență și aici este cifra care trebuie să ne îngrijoreze pe noi – 6%”, a spus Ramona Dabija. Totodată, aceasta a evidențiat faptul că, de multe ori, copiii ajung în astfel de situații pentru că nu sunt supravegheați de părinți. „O altă problemă identificată, împreună cu Ministerul Sănătății, este cea a medicilor de familie. Aceștia sunt cei care pot semnala, pot trimite către specialiști, psihologi sau psihiatri atunci când copiii au probleme. Problema noastră este că de multe ori părinții nu-și dau acordul să fie văzuți copiii de un psiholog, nu mai vorbim de psihiatru și, deși au scrisoare medicală, ei nu se duc și ne dăm seama de acest lucru când ei se reîntorc la secția de toxicologie”, a mai explicat directorul ANA.
Drogurile „ard” creierul
Sintagma „ard creierii” este adevărată la consumatorii de droguri. Exact asta li se întâmplă. Drogurile le ard creierul. Psihiatrul Diana Cîrjaliu ne ajută să înțelegem mai bine efectele distructive ale acestor substanțe.
„Acțiunile acute și cronice ale tuturor drogurilor de abuz sunt mediate în principal de dopamina de la nivelul sistemului mezolimbic, dar și de alți mediatori a căror activitate este dereglată prin rețelele neuronale ale dopaminei. De exemplu, axul stresului este activat prin eliberarea de CRF (corticotrofin releasing factor), peptida implicată în răspunsurile comportamentale la agenți stresori, de către alcool, cocaină sau nicotină. CRF va crește ACTH-ul hipotalamic și cortizolul eliberat de corticosuprarenale (axul stresului), cauzând nu numai neliniștea și anxietatea din perioada de sevraj, dar și modificarea reactivității la stres mult timp după întreruperea consumului de drog (luni sau ani de zile). La întreruperea consumului vor apărea răspunsuri anxiogene exagerate. Modificarea activității CRF va face ca, chiar după întreruperea drogului, individul să rămână vulnerabil la situațiile stresante. Dependența fizică (neuroadaptarea) se manifestă prin toleranța și sindromul acut de abstinență. Sensibilizarea este fenomenul invers, adică exagerarea răspunsului la o cantitate mică de drog, ca urmare a unui consum îndelungat. Fenomenul de sensibilizare persistă mult timp după ce drogul a fost eliminat din creier (ani de zile). Drogurile își produc efectele prin acțiunea pe diferite substraturi biologice din creier: neurotransmițăori, sinapse, neuroni, rețele neuronale. Astfel, unele droguri au o structură chimică foarte asemănătoare cu anumiți neurotransmiățtori: amfetamina cu noradrenalina, mescalina cu dopamina și astfel, cuplându-se cu receptorii specifici, vor produce efectele acestor neurotransmițători (amfetamina va produce agitație, mescalina- halucinații).
La nivel sinaptic, cocaina inhibă recaptarea noradrenalinei, dopaminei și a serotoninei, astfel le crește cantitatea și produce fenomene psihotice prin efectul la nivel mezolimbic. Indiferent de substratul biologic pe care acționează, drogurile intervin în final prin dereglarea unor anumiți neurotransmițători, în anumite zone ale creierului, mai mult sau mai puțin localizate”, explică psihiatrul Diana Cîrjaliu, pe site-ul său.
