Consumatorul român este foarte des înșelat de diverși operatori economici, fie cu produse fie cu servicii de proastă calitate, uneori mărfurile cumpărate punând să-nătatea sau chiar viața cumpărătorului în pericol. În urma unor astfel de situații, a fost necesară înființarea unui organism care să protejeze consumatorul de practicile și produsele neconforme cu legislația. Așa a apărut, inițial, OPC, care mai apoi s-a transformat în ANPC, adică Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului. Ei bine, un puiuț al Agenției există și în județul Ilfov. El se numește Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului, mai pe scurt CJPC.
Principala sarcină a Comisariatului, condus din anul 2002 de comisarul-șef Nicușor Ghiță, constă în protejarea drepturilor și intereselor consumatorilor la achiziționarea de produse și servicii de la operatorii economici de pe raza județului. Această sarcină este dusă la îndeplinire de un corp compus din 14 comisari. Instituția acordă o atenție deosebită reclamațiilor și sesizărilor cetățenilor din Ilfov, care au fost înșelați cu privire la calitatea serviciilor sau a produselor de către operatorii eco-nomici de pe raza județului. Dl comisar-șef ne-a informat că, de la începutul anului Comisariatul a primit 625 de reclamații și sesizări. Domnia sa a ținut să precizeze modul în care un consumator nemulțumit poate să se adreseze CJPC: “În primul rând, există două proceduri de adresare către Comisariat. Prima este sesizarea. Ea trebuie adresată în scris, prin e-mail, fax, sau poștă. În cazul sesizării consumatorul nu este implicat direct. De exemplu el sesizează că un produs nu respectă anumite norme, prin urmare nu-l cumpără, dar avertizează protecția consumatorului tocmai pentru a preveni înșelarea altor cumpărători. Petițiile au alt regim. Ele presupun cumpărarea produsului de către client. Acesta, în termen de 60 de la constatarea “neconformității”, trebuie să se adreseze în primul rând, în scris, celui de la care a cumpărat produsul sau serviciul. Abia atunci când operatorul economic refuză să repare, să înlocuiască, sau să returneze contravaloarea produsului, cumpărătorul poate adresa o petiție către CJPC. Aceasta trebuie redactată în scris și trebuie însoțită de documente doveditoare, cum ar fi contracte, facturi sau bonuri fiscale.” Dl. comisar-șef Nicușor Ghiță ne-a prezentat și un bilanț al reclamațiilor înregistrate anul trecut. Printre cele 854 de petiții se numără reclamații cu privire la credite bancare, telefonie fixă și mobilă, produse electrocasnice, termopane, servicii de transport aerian (întârzieri, anulări curse, refuz la îmbarcare, bagaje deteriorate etc)
Brânză fără strop lapte
Protecția consumatorului are ca domeniu de activitate și prevenirea unor astfel de situații. Pentru aceasta, comisarii instituției desfășoară periodic acțiuni de control, multe dintre ele la sesizările clienților. În urma acestor controale comisarii au descoperit produse a căror compoziție întrece orice imaginație. De exemplu, la Metro Vo-luntari, comisarilor le-a atras atenția prețul brânzei telemea produsă în Bulgaria. Doar 11 lei pe kilogram. Au ridicat probe din produs pe care le-au supus analizelor la laboratorul ANPC, Larex. Aici, stupoare. Brânza nu conținea de loc grăsimi din lapte, doar grăsimi vegetale! Concluzia: produsul nu avusese deloc de-a face cu laptele. În alt hipermarket, orezul, prezentat ca fiind de categoria întâi și cu un preț pe măsură, s-a dovedit să fie de o calitate inferioară, având peste 28% spărturi. Dar cel mai mult de furcă le dau comisarilor produsele chinezești. În angrourile Doraly sau Dragonul Roșu s-au descoperit jucării care pot pune în pericol sănătatea sau chiar viața copiilor. Printre acestea, păpuși care conțineau o cantitate nepermisă de ftalați, “zornăitoare” care se puteau sparge iar bebelușii puteau înghiți biluțele de plastic din interior, arme de jucărie care puteau provoca răni. Foarte periculoase s-au dovedit a fi și anumite produse cosmetice din China la care, în urma analizelor s-a constatat că aveau un conținut nepermis de metale grele, fapt care ar fi putut provoca alergii sau îmbolnăviri grave. „Contrafacerile sunt la ordinea zilei.”, spune dl. comisar-șef. „Iată o cutie de așa-zis Calgon. Ce credeți că are în compoziție? 98% sare! În cazul produselor pe care vi le-am prezentat, noi trebuie să le raportăm pe sistemul informațional al UE numit RAPEX, astfel ca omologii noștri din celelalte țări membre UE să le urmărească și să le elimine de pe piață. De altfel și la noi, aceste mărfuri sunt confiscate și distruse. Altele, care nu au etichete de informare în limba română, sunt oprite temporar de la vânzare, până la remedierea problemei”, ne-a precizat domnia sa.
Ca o concluzie de final, comisarul-șef a ținut să sublinieze că o atitudine vigilentă față de calitatea produselor este datoria orcărui consumator, astfel putându-se li-mita, sau chiar elimina practicile comerciale neconforme.
