Duminică, 4 august. Credincioșii, maicile și clericii de la Mănăstirea Pasărea s-au bucurat să-l aibă în mijlocul lor pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel care i-a binecuvântat cu o slujbă de o înaltă frumusețe duhovnicească și povețe de folos sufletesc.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 716, ediția print
Într-o atmosferă plină de evlavie și rugăciune, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat duminică, 4 august, Sfânta Liturghie la frumoasa biserică a Mănăstirii Pasărea. Această slujbă a reprezentat nu doar un moment de comuniune spirituală, ci și o ocazie de a reflecta asupra importanței iertării și compasiunii în viața creștină. Patriarhul a adus în atenția credincioșilor taina iertării păcatelor și puterea acesteia în Biserică, transmisă prin episcopi și preoți, subliniind că anul 2024 este dedicat Pastorației și Îngrijirii Bolnavilor și Comemorării Tuturor Sfinților Tămăduitori fără de Arginți. ”Oamenii credincioși și milostivi, care aduc pe cel bolnav la Iisus ca să-L vindece, reprezintă toți preoții rugători, credincioși și milostivi și medicii competenți, care lucrează pentru vindecarea bolnavilor”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în predica rostită duminică, 4 august, la Mănăstirea Pasărea, din Brănești.
Biserica lui Hristos, formată din toți cei care-i ajută pe bolnavi
În cuvântarea sa, Preafericirea Sa a aprofundat semnificațiile Evangheliei Duminicii a șasea după Rusalii. Un episod biblic remarcabil, în care un bolnav a fost adus de patru oameni la casa unde predica Iisus Hristos, a fost punctul de plecare pentru reflecții profunde asupra credinței și iertării: ”Și Iisus, văzând credința lor, a zis slăbănogului: Îndrăznește, fiule! Iertate sunt păcatele tale!”. Părintele Patriarh a subliniat faptul că acest act de iertare a fost, de asemenea, un semn al recunoașterii și al valorizării efortului celor care au demonstrat o credință neclintită. ”Trebuie să scoatem în evidență această apreciere deosebită pe care o face Mântuitorul Iisus Hristos indirect, privind la cei patru oameni care l-au purtat pe targă pe omul bolnav, paralizat până la casa lui Iisus”, a spus Patriarhul României. De asemenea, Preafericirea Sa a continuat, evidențiind importanța anonimatului celor patru binefăcători: ”Cei patru oameni nu au nume, sunt anonimi, se putea spune numele, dar în mod intenționat evanghelistul nu a spus numele pentru că îi reprezintă pe toți cei care îi ajută pe bolnavi, care îi duc la Hristos să-i vindece, pe toți preoții care se roagă pentru cei bolnavi, pe toți credincioșii care au grijă de bolnavi, pe toți cei care sunt în spitale sau în casele bolnavilor, îngrijitori ai bolnavilor, care îi ajută să se îngrijească de sănătate și să se hrănească, să se îmbrace, aceștia sunt oameni milostivi și ei reprezintă, de fapt, împreună și fiecare în parte, Biserica lui Hristos.”
Totodată, Părintele Patriarh a subliniat și rolul istoric al Bisericii în îngrijirea bolnavilor: ”Această Evanghelie a inspirat primele spitale, primele bolnițe, primele farmacii pe care le-a organizat Biserica, primele unități medicale, astfel încât toate statele europene care dezvoltă încă asistența socială, de fapt, au moștenit această activitate filantropică de iubire față de semenii aflați în suferință de la Biserică, chiar dacă unele state moderne sunt foarte secularizate.” În acest context, Patriarhul Daniel a amintit de exemplul Sfântului Vasile cel Mare, un pionier în crearea rețelelor de așezăminte sociale: ”Păgânismul nu a avut grijă de bolnavi, de bătrâni, de săraci, dar creștinismul s-a inspirat din Evanghelia iubirii milostive a Lui Hristos și a organizat spitale. Exemplul Sfântului Vasile cel Mare, inspirat din Evanghelia iubirii Lui Hristos, ne arată că pe lângă predicarea Evangheliei trebuie să săvârșim și ajutorarea aproapelui. Dacă ne rugăm numai pentru noi înșine și pentru sănătatea noastră, nu și pentru sănătatea altora, nu suntem creștini deplini. Adevărata cultură bisericească la un om se vede când se roagă pentru cei bolnavi, îi ajută cu un cuvânt bun, cu prezența lângă patul celui bolnav, cu un ajutor pentru medicamente sau pentru hrană și îmbrăcăminte”, a afirmat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Patriarhul a subliniat, de asemenea, legătura profundă dintre boala trupească și vindecarea sufletească: ”Boala trupului cheamă tainic pe om să caute și vindecarea sufletului de păcate.” În acest sens, Mântuitorul Iisus Hristos l-a numit fiu pe bolnavul paralizat: ”Nu i-a zis bolnavule, paralizatule, slăbănogule, ci i-a zis fiule, în mod surprinzător, i-a zis: Fiule, iertate sunt păcatele tale. De ce i-a zis fiule? De ce i-a arătat iubire părintească acestui om căruia El îi iartă păcatele? Pentru că a descoperit în sufletul lui credință puternică.” Patriarhul Daniel a explicat că ”suferința multă a trezit în el credință multă și pocăință multă. Fiindcă a citit în sufletul bolnavului adus spre a fi vindecat de paralizie.”
Părintele Patriarh, daruri alese pentru clericii și credincioșii Mănăstirii Pasărea
Mesajul Preafericitului Părinte Daniel în această mare zi a fost unul de compasiune și solidaritate, subliniind că actul de a aduce alinare celor suferinzi este o manifestare concretă a credinței creștine și o datorie a fiecăruia dintre noi. La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adus un dar deosebit Mănăstirii Pasărea, oferind tămâie naturală din Oman, simbol al rugăciunii și al adorației. De asemenea, pentru îmbogățirea spirituală a comunității monahale, Patriarhul a dăruit cărți valoroase pentru biblioteca așezământului, iar credincioșilor prezenți le-a oferit iconițe, ca semn al binecuvântării și al apropierii duhovnicești.
