O amplă reformă a agriculturii româneşti este pe cale de a se produce, după cum promite ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Con-stantin.
Pentru început, sunt anunţate măsuri pentru ajutorarea fermelor familiale, dar şi pentru cei care desfac produse în pieţe. Sprijinul pentru fermele familiale va putea fi acordat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală- PNDR, sau din bugetul naţional, pentru achiziţia de utilaje şi construcţia de ferme în cadrul măsurii 121, pentru proiecte cuprinse între 5.000 şi 50.000 de euro.
Astfel, fermierul care se va înregistra cu ferma familială şi va creşte suprafaţa fermei, de exemplu de la 3 la 20 de hectare, va putea beneficia gra-tuit de proiect-tip, de fonduri pentru achiziţia de utilaje, dar şi de dobândă subvenţionată. Chiar dacă fermierul nu creşte valoarea sprijinului public, este permisă demararea proiectelor, beneficiind de doi ani de graţie.
Conform ministrului Daniel Constantin, „fermierul nu va avea nimic de plătit pentru aceste proiecte-tip, ele vor fi puse gratuit la dispoziţia fermier-ilor şi nu vor fi nevoiţi să apeleze la serviciile unei firme de consultanţă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru fermele de animale”. De asemenea, fermierul care îşi va majora numărul de animale deţinute în fermă, de exemplu de la 3 la 20 de vaci cu lapte, va beneficia gratuit de un proiect tip, dar şi de fonduri pentru achiziţia de utilaje şi pentru construcţia grajdului.
Ministrul a precizat că fermele familiale vor avea acces mai uşor la credite prin schema de subvenţionare a dobânzii, sau printr-o dobândă redusă, ca urmare a convenţiei cu băncile care oferă pachete avantajoase, în cazul în care se implică în finanţarea Politicii Agricole Comune pe cei doi piloni.Posibilităţile de sprijin pentru fermele familiale mai vizează programe de formare profesională de scurtă durată, prin PNDR (măsura 111), iar fermierii persoane fizice care se înregistrează fiscal, devin eligibili pentru schema de subvenţionare a accizei la motorină.
Totodată, fermierii vor avea posibilitatea de a beneficia de servicii medicale minime în raport cu contribuţiile virate, un procent de 5,5% din valoarea impozitului fiind direcţionat către fondul de asigurări de sănătate. De asemenea, ar putea fi emis un timbru nominal de sănătate care poate fi transmisibil şi membrilor familiei până la rudele de gradul II. Ferma familială reprezintă entitatea care desfăşoară o activitate economică permisă de lege, individual sau împreună cu familia sa pentru asigurarea autoconsumului, dar şi pentru comercializarea surplusului de produse obţinute. Ferma familială este acea fermă care realizează maximum 40 UDE (unitatea de dimensiune economică), respectiv o valoare a producţiei agricole de 48.000 de euro, în condiţiile în care 1 UDE reprezintă echivalentul a 1.200 de euro.
Activitatea economică desfăşurată de către ferma familială – permanent, ocazional sau temporar – trebuie înregistrată şi autorizată în condiţiile legii. Compensarea pierderilor de venit pentru fermele familiale se va putea face prin Fondurile mutuale.
Daniel Constantin s-a referit şi la noua modalitate de impozitare, oferind un exemplu concret: „După vechea schemă de impozitare, pentru valorifi-carea producţiei de pe un hectar cu cartofi, se plătea un impozit de 1. 266 lei. Pe noua schemă de impozitare, care nu se mai face la hectar, ci după producţia valorificată, acelaşi fermier va avea de plătit 750 lei.
La grâu, la o producţie medie de 3 tone la hectar, cu preţul de 1100 lei pe tonă, scăzând 2 la sută şi încă 5,5 la sută la asigurările de sănătate, rezultă impozitul de 214 lei la hectar. Prin noua schemă, care calculează o normă de venit la care se aplică un impozit de 16 la sută, rezultă un impozit de doar 96 lei. Producţia de pe două hectare va fi considerată pentru autoconsum şi nu se impozitează, iar restul va fi impozitat. Trebuie avut în vedere faptul că înregistrarea producătorului ca persoană fizică autorizată va duce la scăderea impozitului”.
La sfârşitul lui 2012, ministrul a avut o întâlnire cu reprezentanţii hipermarketurilor din România: ”Am convenit cu ei să promovăm produsele româneşti. Reprezentanţii mi-au spus că au două probleme-producţia în România este sezonieră şi nu există asociaţii sau cooperative care să le dea cantităţile de care au nevoie. Prin noile măsuri vrem să sprijinim asocierea producătorilor, dar şi crearea de spaţii de depozitare cu atmosferă con-trolată”.
Carduri pentru producătorii adevăraţi
Ministrul Constantin a precizat că „săptămâna viitoare, în şedinţa de guvern, vom aviza o hotărâre de guvern care va modifica modalitatea de elib-erare a certificatelor de producător, care până acum se eliberau de către primării.
Vrem să nu mai primească certificat toţi cei care vând produse în pieţe, ci doar aceia care sunt cu adevărat producători. În maximum o lună de zile, noile certificate să fie funcţionale şi puse la dispoziţia producătorilor. În pieţe vor trebui să fie separaţi producătorii direcţi de intermediari, astfel ca fiecare consumator să ştie clar ce şi de la cine cumpără.
Fiecare producător va primi un card, prin care va fi identificată parcela de teren de pe care a fost obţinută producţia, cui aparţine ea, cum a fost obţinută producţia şi cât poate omul să comercializeze în piaţă. La fiecare intrare în piaţă, pe baza cardului (care nu va fi transmisibil) şi a cărţii de identitate, producătorul se va legitima şi îşi va cântări şi înregistra marfa, astfel că nu va putea să comercializeze o cantitate mai mare decât cea cu care s-a înregistrat. Va fi o reglementare la nivel naţional, care nu va mai ţine de autorităţile locale, şi pe care toţi vor fi obligaţi s-o respecte.
„Vrem să creăm platforme de colectare legume şi fructe. Din noiembrie am pus la dispoziţia producătorilor, din fonduri europene, 80 milioane de euro. Pentru accesarea banilor, producătorii trebuie să se asocieze şi să facă platformele”.
