De ce întârzie proiectele cu bani europeni?

Aderarea României la Uniunea Europeană a făcut posibil accesul la fonduri dedicate dezvoltării regionale. Realizarea unui proiect cu fonduri structurale pe POR presupune însă mai multe etape, şi nu de puţine ori, beneficiarii contestă viteza parcurgerii acestora. Spre exemplu, recent, prefectul judeţului Ilfov, Speranţa Cliseru se arăta nemulţumită de modul în care ADRBI – Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov s-a ocupat de un proiect pe fonduri europene privind achiziţionarea şi instalarea sistemului video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în oraşul Pantelimon, proiect la care beneficiarii nu mai aveau aşteptări, deoarece a fost depus din 2009 şi a ajuns în faza de implementare abia acum.

Pentru a lămuri cum se produc astfel de întârzieri, ADRBI, în colaborare cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Ilfov (CJI) au organizat o Caravană de informare, la sediul CJI, unde Ana Cristina Adumitroaei, expert comunicare la Agenție, Departamentul Promovare Regională și Investiţii – a prezentat modul de realizare a unui proiect cu bani europeni și problemele care apar pe parcurs. 

Pentru început, expertul ADRBI a vorbit despre încrederea și buna colaborare ce trebuie să existe între beneficiar, consultant/proiectant și ADRBI. Urmează aplicarea procedurilor la standarde europene privind – achiziţiile publice, identitatea vizuală, monitorizarea proiectului și rambursarea cheltuielilor. Dar și derularea unui continuu proces de învăţare și adaptare a tuturor celor implicaţi la un mediu economic în permanentă schimbare.

Potrivit doamnei Adumitroaei, un proiect Regio parcurge următoarele etape:

 Elaborarea și depunerea dosarului Cererii de finanţare,

 Evaluarea proiectului,

– Semnarea Contractului de finanţare,

 Implementarea proiectului – cu subetapele de efectuare a activităţilor propuse prin proiect/execuţia lucrărilor de construcţie și elaborarea și depunerea rapoartelor de progres și a cererilor de rambursare,

 Finalizarea proiectului.

Probleme și greșeli frecvente

Pentru faza de elaborare și depunere a dosarului Cererii de finanţare trebuie pregătite documentaţiile tehnico-economice (SF, DALI, Plan de afaceri), trebuie făcută identificarea clară a nevoilor/problemelor și, evident, stabilirea modului de rezolvare. Urmează rezolvarea problemelor tehnice apărute în etapa de proiectare și stabilirea corectă a bugetelor. Potrivit analizei expertului ADRBI, greșelile frecvente care apar în această etapă sunt legate de completarea incorectă a Cererii de finanţare, necunoașterea/interpretarea incorectă a unor elemente din procedurile pentru achiziţii publice, informare și publicitate etc., detalierea insuficientă a obiectivului proiectului sau a nevoilor pe care le rezolvă, lipsa corelării între obiective și activităţile, rezultatele prevăzute, devizul estimativ – necorelat cu activităţile și cu calendarul proiectului, dar și prezentarea unor documente expirate sau lipsa unor documente de la dosar.

În etapa de evaluare a proiectului se face verificarea conformităţii administrative și a eligibilităţii cererii de finanţare – realizată de către experţii ADRBI. Aici sunt descoperite alte greșeli frecvente, precum – documente/avize lipsă sau expirate, beneficiar neeligibil, acte de proprietate lipsă, etc. După remedierea acestor deficienţe are loc o altă evaluare a proiectului, în care se face evaluarea tehnică și financiară a acestuia – de către evaluatori independenţi angajaţi de AM POR (Autoritatea de Management pentru Programul Operaţio­nal Regional). Și în această fază există unele greșeli frecvente, precum: soluţie tehnică insuficient detaliată, necorelare între obiective – activităţi – calendar – buget, deviz incomplet sau cu erori de calcul, ACB incorect, buget incomplet, nedemonstrarea sustenabilităţii financiare a proiectului, nedemonstrarea capacităţii manageriale a solicitantului.

Acceptarea proiectului la finanţare se face pe baza punctajul obţinut de acesta!

Faza de precontractare presupune elaborarea Proiectului Tehnic (PT), actualizarea autorizaţiilor și avizelor și a documentelor financiare, dar și vizita la faţa locului. Urmează semnarea contractului de finanţare între beneficiar – OI ADRBI – AM POR.

Implementarea proiectului impune beneficiarului de finanţare respectarea procedurile de implementare și raportare impuse de AM POR. Nicio cerere de modificare a contractului de finanţare nu se consideră automat acceptată de către OI ADRBI/AM POR!

Și aici, expertul ADRBI a identificat o serie de probleme ce apar, de obicei, la: organizarea licitaţiilor publice pentru achiziţionarea de lucrări de construcţii, la desfășurarea propriu zisă a lucrărilor de construcţii, la finanţarea proiectului. Ana Cristina Adumitroaei a dat exemple de câteva probleme: elaborarea unor documentaţii de atribuire incomplete sau neactualizate, sau faptul că necesitatea unor lucrări noi/suplimentare conduce la necesitatea unor acte adiţionale, programarea nerealistă a activităţilor/lucrărilor, lipsa/insuficienţa fondurilor proprii, fluctuaţia personalului – schimbarea echipei de proiect.

La elaborarea Rapoartelor de progres apar, de asemenea, probleme legate de nerespectarea formatului specificat sau necompletarea corectă a informaţiilor din secţiunile: VI – Sta­diul activităţilor prevăzute în contract, VII – Rezultatele proiectului sau XI – Cerinţe cu privire la publicitatea proiectului.

Lista problemelor ce pot să mai apară este nesfârșită. La elaborarea Cererilor de rambursare a cheltuielilor s-au constatat de către experţi – completarea eronată a tabelelor, încadrarea greșită a cheltuielilor neeligibile, greșeli la calculul valorilor solicitate la rambursare, deducerea eronată a procentului aferent cofinanţării și/sau prefinanţării. Tot aici s-au identificat greșeli legate de neatașarea tuturor documentelor justificative sau lipsa extraselor de cont, centralizatorului de lucrări, facturi etc.

Concluzii

Concluzii trase de ADRBI indică greutăţi în organizarea licitaţiilor publice, finanţarea activităţilor/lucrărilor sau probleme legate de personal/consultant cu experienţă.

Totuși, experienţa câș­­tigată de un be­neficiar care a im­­­plementat un proiect pe POR se poa­­te con­­ta­­­­biliza în aju­torul fi­nanciar pro­­­priu zis, câș­­ti­garea unor com­petenţe manageriale de nivel European, abilităţi de negociere cu băncile, curaj și încredere de a aplica și pentru alte programe de finanţare.