Hristos a fost coborât în iad pentru răscumpărarea oamenilor de sub păcatul strămoșesc

Preot Ioan, Parohia Jilava 

Clipele frumoase ale rânduielilor bisericești se arată în această săptămână, ultima dinaintea Sfintei Învieri, atunci când credincioșii “mor” împreună cu Hristos și apoi se ridică o dată cu învierea Sa. Săptămâna Patimilor începe cu Sărbătoarea Floriilor și se încheie Sâmbătă seara. Duminica Floriilor, zi de mare bucurie, atunci când îl vedem pe Hristos intrând în cetatea Ierusalimului, cetatea unde avea să-și afle răstignirea și moartea pe cruce. Hristos intră în Ierusalim înconjurat și aplaudat de oameni, călare pe “mânzul asinei” ca să împlineas­că proorocia lui Isaia “ca un împărat”; pe buzele oamenilor fiind cuvintele: “Osana Fiul lui David, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului”! 

De la Florii încep Deniile  

Săptămâna Patimilor, este săptămâna în care urmărim decăderea unui Om în ochii celorlalți oameni: Duminica Floriilor (cea din 28 aprilie) – Împărat, trimis de Dumnezeu; Miercuri- trădat; apoi vândut și judecat, Vineri: răstignit și pus “în mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, în rai cu tâlharul și pe scaun împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt”; toate umplându-le Hristoase, Cel ce ești necuprins”. Caracteristic în această săptămână sunt slujbele numite Denii, slujbe de seară. Mai precis, denia este slujba utreniei sau „de dimineaţă” care se săvârşeşte seara, în ajun. Denia se deosebeşte de priveghere, care înseamnă tot slujbă de seară, prin faptul că se referă numai la utrenia săvârşită seara. Rânduiala deniilor din săptămâna Patimilor începe cu seara Floriilor până vineri seara, inclusiv. 

Cele mai importante zile din această săptămână

Miercuri a fost vândut Domnul 

În sfânta și Marea Miercuri, în Biserica Ortodoxă se obișnuiește să se facă slujba Sfântului Maslu în amintirea femeii celei păcătoase care a venit în Betania și a uns cu mir pe Hristos, prevestind îngroparea Lui. Tot în această zi ne amintim de Trădarea lui Iuda care, deși era unul din cei doisprezece apostoli, L-a vândut fariseilor pe Hristos Domnul  pentru treizeci de arginți. În amintirea trădării lui Iuda credincioșii ortodocși țin post în fiecare miercuri din an. 

Joi a avut loc Cina cea de Taină 

În Joia Mare se amin­tește de  momentul  spălării picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul la Cina cea de Taină. Cina cea de Taină reprezintă fundamentul liturghiei. Acum Hristos arată pentru prima dată modul în care ucenicii vor participa la celebrarea Liturgiei – rânduiala Sfintei Euharistii (Împărtășania cu trupul și sângele lui Hristos). Astfel, luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând: “Acesta este Trupul Meu care se da pentru voi”, asemenea și paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi.”(LUCA 22,19-20), adăugând cuvintele: „Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea”. În seara acestei zile creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. 

Vineri trupul ­Mântuitorului a fost pus în mormânt 

În Vinerea Mare sau în Vinerea Patimilor, din Evanghelii aflăm că a avut loc răstignirea și moartea pe cruce a lui Hristos, pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub osânda păcatului strămoșesc, din gheara morții celei veșnice. Într-o carte a bisericii Ortodoxe se găsește un sfat care îi îndeamnă pe toți creștinii ca în această zi să țină post mai sever numit și post negru. În acestă zi se pune în Mormânt trupul Domnului Iisus Hristos, sau scoaterea Epitafului pus pe o masă în mijlocul bisericii, spre închinare și cinstire. Pe seară se cântă slujba de îngropare sau Prohodul Domnului. Nu se împărtășesc credincioșii de­oarece nu se face Sfânta Liturghie, Vinerea Mare fiind o zi Aliturgică.

Sâmbătă se ­citesc ­binecuvântările ­Învierii 

Sâmbăta Mare se face Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, cu citiri din Psalmi și binecuvântările Învierii, care amintesc de coborârea Mântuitorului la Iad, ridicarea lui Adam și Evei, BIRUINȚA asupra Morții.

De Florii, mergi la biserică și ia ramuri de salcie – biruința vieții asupra morții

Duminica dinaintea Paș­telui este celebrată prin slujba specială a Floriilor. Sărbătoarea recunoscută din punct de vedere religios ca Intrarea Domnului în Ierusalim este privită de sfinții părinți ca înaintarea Mântuitorului spre jertfă. Hristos putea evita moartea, dar nu și-a dorit acest lucru. El a primit-o de bunăvoie ca s-o biruiască. 

De Florii este dezlegare la pește. În duminica dinaintea Paștelui, Hristos a fost întâmpinat în cetatea de la Ierusalim, cu ramuri de finic. Creștinii păstrează acest ritual și în zilele noastre. În bisericile ortodoxe din toate colțurile țării, preoții împart credincioșilor ramuri de salcie, binecuvântate. Ele simbolizează biruința vieții asupra morții. Se știe că Iisus călare pe un asin, a fost primit la Ierusalim strigându-se: “Osana fiul lui David, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” Aceeași oameni însă, care l-au slăvit și l-au primit ca pe un adevărat împărat de Florii, câteva zile mai târziu strigau incitați de cărturari și farisei „Răstignește-L! Răstignește-L!” Asta, pentru că ei sperau ca Iisus Hristos să fie un conducător care să schimbe situația politică în folosul lor, nicidecum Dumnezeu coborât pe pământ ca să-i izbăvească de păcat.