Discuţii şi proiecte la a doua întâlnire pentru “Orizont 2020”

A doua întâlnire din cadrul celor stabilite pentru elaborarea primei Strategii de Dezvoltare a judeţului Ilfov «Orizont 2020», s-a desfăşurat pe 6 iunie în sala de şedinţe a primăriei Buftea. Prezidiul a fost alcătuit din preşedintele CJI, Marian Petrache, primarul oraşului Buftea, Gheorghe Pistol, Elena Botezatu, directorul Departamentul Strategie al GEA Strategy & Consulting, Carmen Mariş, directorul Departamentului Dezvoltare şi Investiţii, Cristina Iacoboaea, expert tehnic al societăţii GEA S&C şi Ana Maria Vrabie, analist teritorial la aceeaşi firmă.

Pentru că firma câştigătoare a proiectului, GEA Strategy & Consulting, are patru domenii de intervenţie strategică – DIS1, Competitivitate ilfoveană ; DIS 2, Calitatea Vieţii ; DIS 3, Mobilitate şi Accesibilitate şi DIS 4, Creşterea capacităţii administrative. Pentru că subiectele din DIS1 şi DIS 2 au fost discutate la întâlnirea din 23 mai, grupul de lucru reunit la Buftea şi invitaţii prezenţi în sală au discutat despre DIS3, Mobilitate şi Accesibilitate.

Cine este GEA Strategy& Consulting?

Deoarece ne vom întâni din ce în ce mai des la conferinţe şi pe teren cu echipa firmei care alcătuieşte Strategia de Dezvoltare a judeţului Ilfov, se impun câteva precizări despre acest « nou angajat » care, alături de CJI şi ADRBI, lucrează pentru Ilfov.

GEA Strategy&Con­sul­ting este o companie privată cu capital integral românesc, înfiinţată în 2006 şi oferă servicii de consultanţă strategică şi de dezvoltare pentru administraţia publică centrală şi locală, precum şi pentru mediul de afaceri autohton. Portofoliul de clienţi este foarte vast, cuprinzând clienţi externi  precum Comisia Europeană, DC Regio şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). Clienţii interni sunt : Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Comisia Naţională de prognoză şi lista e mult mia lungă.

În privinţa administraţiilor locale, GEA S&C se poate mândri cu colaborări alături de consiliile judeţene Teleorman, Iaşi, Bacău, Olt, Tulcea, Giurgiu, Gorj, Dâmboviţa, Ilfov, Bihor. Consiliile locale cu care societatea a colaborat sunt cele din Slatina şi Craiova, iar primăriile din Baia Mare şi Slatina au beneficiat şi ele de consultanţă. După cum şi Jurnalul de Ilfov a scris în octombrie 2012, pentru elaborarea acestei strategii, Consiliul Judeţean Ilfov dispune de un fond de 7 miliarde lei accesaţi de la Ministerul Dezvoltării Regionale iar termenul de definitivare a strategiei este de 5 luni. Startul a fost dat în aprilie 2013 şi la finalul lui iunie analiza-diagnostic a judeţului trebuia să fie finalizată.

Ce spun statisticile…

 Reprezentanţii GEA S&C au prezentat, în consecinţă, rezultatele misiunii lor de colectare a informaţiilor existente despre transportul rutier, feroviar şi aerian. Conform Recensământului general al circulaţiei rutiere din 2010 şi a altor date din 2011, Ana Maria Vrabie a anunţat că numărul locuinţelor din judeţ a crescut cu 28% şi că Ilfovul are 50 km de drumuri construiţi la 100 km pătraţi, faţă de media pe ţară de 32,5 km la 100 km pătraţi. Creşterea numărului de locuitori care circulă din Bucureşti către Ilfov şi invers a însemnat un flux important de persoane care a pus presiune asupra drumurilor naţionale. Inexistenţa şoselei de Centură pentru devierea traficului greu în localităţi precum Buftea şi Afumaţi, contribuie negativ la mobilitatea redusă a ilfovenilor.  Infrastructura de transport din Ilfov este ineficientă, este concluzia celor de la GEA SC, iar faptul că pe DN1 şi DN2 circulă zilnic câte 50.000 autovehicule dtermină strangularea circulaţiei şi crearea unor puncte critice de transport. În fine, concluzia celor de la GEA SC este că, deşi judeţul Ilfov nu stă rău pe plan naţional, la nivel european cifrele şi realizările sunt mult prea mici. În privinţa transportului public de pasageri, conform „Studiului de opurtunitate privind transportul de persoane între localităţile din judeţul Ilfov şi Bucureşti” realizat în anul 2010,  în judeţul Ilfov  în circa 80% dintre gospodării există cel puţin o persoană care circulă cu mijloacele de transport în comun. Acelaşi studiu citat menţionează că majoritatea populaţiei  din judeţul Ilfov foloseşte transportul în comun pentru a se deplasa la Bucureşti şi apoi în alte judeţe.

 …şi ce răspund autorităţile locale…

Ca gazdă a întâlnirii, primarul oraşului Buftea, Gheorghe Pistol a reamintit asistenţei că a lucrat la comisia de urbanism a judeţului Ilfov, iar inexistenţa unei strategii  de dezvoltare a condus de multe ori la neaprobarea PUG-urilor.  Gheorghe Pistol a spus că, pentru Buftea, o linie ferată care să unească oraşul şi Capitala ar fi mai mult decât benefică şi ar contribui nu numai la mobilitatea buftenilor dar şi la creşterea numărului de turişti la Buftea. « Pentru mine, ar fi mult mai eficientă şi o linie de metrou uşor pe ruta Buftea-Mogoşoaia-Bucureşti », spune primarul Gheorghe Pistol nuanţând că în acest caz s-ar amenaja o autogară de unde,  populaţia din localităţile învecinate, să se poate urca în metroul uşor. Referitor la legătura dintre aeroport şi judeţ, aceasta este ineficientă din punctul de vedere al primarului Pistol care a reamintit celor prezenţi că există o propunere de metrou uşor între Gara de Nord din Bucureşti şi localitatea Dimieni, fără să se ştie când şi dacă se va realiza.

Nu în ultimul rând, primarul oraşului Buftea a atras atenţia asupra corelării PUG-urilor şi a noii strategii de dezvoltare a Ilfovului, astfel încât avizul favorabil acordat oraşelor să nu mai fie acordat înainte de a stabili cum se descongestionează căile de acces. Gheorghe Pistol a atras atenţia, de asemenea, că nodurile dintre drumurile judeţene şi cele naţionale nu sunt dezvoltate, astfel că la Buftea există un drum judeţean care este traversat de o cale ferată şi nu există nici subtraversare, nici pasarelă, niciun alt mod de traversare. 

Opiniile autorităţii supreme ilfovene

Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, este de părere că trebuie înlăturată confuzia conform căreia blocajele rutiere sunt o consecinţă a dezvoltării economice profitabile pentru Ilfov.

« Problema noastră nu este cum să deznodăm circulaţia, ci cum să creăm zone noi de dezvoltare într-o perioadă în care dezvoltarea economică în sine este la pământ. Cel mai important lucru pe care îl aştept este crearea coridoarelor pentru viitoarele zone de dezvoltare pe care vrem să le realizăm în Ilfov, în aşa fel încât să deschidem porţile finanţărilor europene ».  Menţionând că toate cele 4 DIS-uri prezentate de GEA S&C trebuie să conducă la un singur scop – creşterea calităţii vieţii – Marian Petrache a reamintit faptul că, de exemplu, creşterea capacităţii administrative prin informatizare (unul dintre punctele strategiei de dezvoltare, mai exact DIS4) va conduce, într-un final fericit, şi la eradicarea corupţiei. Foarte preocupat de dezvoltarea economică a judeţului, Marian Petrache este de părere că trebuie separat traficul de persoane de traficul industrial, dar separând şi problemele. «Nu doresc să ajut Capitala prin fluidizarea deplasării persoanelor fizice. Pe mine mă interesează să se mute activitatea economică în Ilfov» a repetat cu insistenţă logică Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.  Şi în acest context, Marian Petrache a reafirmat diferenţele uriaşe existente între Otopeni şi Dascălu care, situate la 7-8 km distanţă una faţă de cealaltă, oferă condiţii de viaţă complet diferite locuitorilor.  

Necesitatea strategiei de dezvoltare a fost nuanţată de preşedintele CJI prin prisma relaţiilor cu viitoarea regiune unde intervenţiile guvernamentale vor fi din ce în ce mai mici, astfel că în Ilfov trebuie să se ştie clar care sunt  problemele şi care sunt noile oprtunităţi de dezvoltare. « Mobilitatea pentru mine trebuie să-mi ofere posibilitatea de a lega între ele drumurile spre acele zone de dezvoltare folositoare Ilfovului, astfel încât să nu mergem cu drumurile în câmp la Călăraşi. Astăzi nu mai atragem investitori decât prin parteneriate public-private în care investitorii trebuie să găsească toate utilităţile. Nu întâmplător întâlnirea a vut loc la Buftea, oraş care, deşi odată era fruntea judeţului, acum are o problemă care se va mări dacă nu gândim strategii pentru a facilita relaţia cu trustul MediaPro. Noi, prin strategia aceasta de dezvoltare trebuie să venim în sprijinul acestei societăţi cu o dezvoltare pe zona aceasta, cu ieşiri şi legături.  De asemenea, la Dragomireşti trebuie să găsim soluţii pentru ca zona industrială de acolo are potenţial important », spune Marian Petrache.

O concluzie a spuselor preşedintelui CJI este faptul că toate strategiile trebuie să se facă unitar de aici înainte astfel încât, de exemplu, să nu se mai modernizeze acele drumuri judeţene pe care circulă căruţele cu cai, iar banii să fie folosiţi mai cu chibzuinţă în alte priorităţi, pentru alte oportunităţi.

«Sunt mâhnit câteodată că nu există o participare mai activă din partea primarilor la astfel de discuţii » a spus Marian Petrache.

Strategia nu se naşte din birouri călduţe

Pentru corecta informarea cititorilor-plătitori de taxe şi impozite, dar şi a primarilor,  GEA S&C ne-a comunicat faptul că, în perioada aprilie-mai 2013, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Ilfov şi ai Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) au desfăşurat o serie de vizite de lucru la primăriile din teritoriu pentru a centraliza proiectele în vedea elaborării strategiei, iar echipa GEA Strategy&Consulting a fost prezentă la întâlnirile din Voluntari, Mogoşoaia, Domneşti şi Clinceni. De asemenea, la începutul lunii iunie, membrii echipei GEA S& C au organizat vizite pe teren și discuții cu reprezentanți ai autorităților locale din Corbeanca, Snagov, Periş, Ciorogârla, Domneşti, Cornetu, 1 Decembrie, Petrăchioaia, Nuci, Dascălu și Popeşti Leordeni.