Cuplul Ţicău – Mantale și cazul Tâncăbești
“Să ştii că titlul ăsta nu e departe de ideea operei literare”, zice el. Antipatic, individul. Se referă la romanul “Ion”, al lui Liviu Rebreanu. “N-are nici o treabă cu el”, insist eu. “Ba are. Mă mir că nu faci legătura. În varianta ta, par replicile ei şi ale lui”, stăruie el. În fond, cine îi dă dreptate amicului, o face pentru că e liber să creadă ce vrea. “Blestemul pământului – Blestemul iubirii” e titlul filmului făcut în 1980, după opera literară. Genul? Dramă istorică.
Se pare că realitatea cazului nostru, a cuplului Daniel Țicău – Mioara Mantale nu urmează linia tragediei din romanul transpus cinematografic. La ei, totul are o desfăşurare optimistă. Aşa cum îi stă bine unui prezent democratic, european. Constituit pe valorile umane: cinste, corectitudine profesională, respectarea legii, exemplul moral oferit societăţii.
M-a pus totuşi pe gânduri, o propoziţie a unui critic. El zice că “filmul amintit prezintă mediul social rural ardelean înainte de Primul Război Mondial, unde valoarea umană era determinată de cantitatea de pământ deținută”.
Atunci ca şi acum?
Ai pământ, eşti om. Dacă nu, nu! Aşa e de când lumea. Pământul “mic” şi patima pentru el au născut lupte individuale. Teritoriile străine şi dorinţa de a le stăpâni au pornit războaie.
Iar în momentul în care personaje din cărţi coboară în viaţa prezentă, respiră acelaşi aer cu tine şi fac victime printre cei pe care îi cunoşti – faţa urâtă a lucrurilor se proţăpeşte în calea ta.
Aşa capătă relief cazul nostru.
Rangul dă tonul
Treapta funcţiei, categoria ei sunt primele ţinte obligatorii. După asta, totul se leagă, devine din ce în ce mai uşor. Concret?
Mioara Mantale, ştiţi, a fost consilier juridic, inspector guvernamental, subprefect, apoi prefect al Capitalei. Acum e Consul General al României la Strasbourg, în Franţa.
Daniel Ţicău, soţul dumneaei, a condus DIICOT, a devenit consilierul procurorului general Laura Codruța Kovesi, iar acum e procuror detaşat la Consiliul Europei, la Divizia pentru Combaterea Criminalităţii Economice (Moneyval).
Am mai scris despre “detaliile” astea. Nu-i nimic dacă le repet. E important să nu fie trecute cu vederea sau uitate.
Moda şi pofta
Aşa e trendul: să ai. Nu contează ce şi câte. Important e să fie multe şi din toate. Mai ales case, maşini, terenuri. Despre bani nu mai vorbim. Asta e realitatea “la zi”.
Pofta e să le faci repede. Pe toate. Cât de iute poţi. Şi, mai ales, cu orice preţ.
Miile de metri pătraţi de terenuri
Până în 2012, cuplul Daniel Ţicău şi Mioara Mantale a adunat 6.564 mp de pământ. Fiecare cu partea lui. Asta e ce se află transcris în declaraţiile lor de avere.
Mantale are două terenuri: la Vârtop, în judeţul Bihor (250 şi 198 mp). La Periş, în Ilfov (1.000 mp) e coproprietară cu Ţicău. Acesta şi fosta lui soţie deţin în comuna Dorna, din judeţul Suceava 4.116 mp. Toate suprafeţele de până acum sunt intravilan.
Dar Țicău are şi un teren agricol, fiind proprietar unic al celor 1.000 mp în localitatea Bucium, din judeţul Iaşi. Nu ştim cu ce e cultivat sau dacă pârloaga e lăsată ca un dar ocrotit, al naturii sălbatice.
Justiţia şi-a activat balanţa dreptăţii
Că nu poţi să devii proprietar, fără să ai parte de răutăţile şi pizma unor semeni de-ai tăi. Şi nu poţi să stai de plastic şi să-i laşi să-şi facă mendrele, după cum li se năzare. Aşa susţine procurorul Ţicău. Cel puţin în cazul Dorna-Arini, a trebuit să combată din greu, pe teritoriul justiţiei. Cu riscul de a se lăsa filmat, între înfăţişările la proces. Când făcea gesturi obscene către… stolurile de cocori, care forfoteau pe cer, către ţările calde, însorite. Când gesticula cu mâinile, transmiţând mesaje triviale. Nicidecum spre casa din care îl filmau „ticăloşii” de oponenţi ai săi, la dreptul lui de proprietate. Aţi văzut şi judecat asta, în episodul trecut, prezentat în publicația noastră.
Tâncăbeşti, tot pe rolul instanțelor
Pentru că omul nu se lasă. La bună înţelegere cu soţia lui. Ce dacă le-a invadat traiul acelora care administrează legal lacul. Cuplul și-a ridicat o bojdeucă de vacanţă, chiar peste zona de proteţie a întinderii de apă. Ce dacă astfel, Ţicău şi Mantale s-au căţărat peste viaţa şi munca fraţilor Parfenie, ducând de râpă ani în şir accesarea de fonduri europene, concursuri internaţionale de pescuit sportiv, liniştea şi închegarea unei afaceri prospere. Ce dacă au ştiut despre falsificarea unor acte? Ce dacă au acceptat manevre cel puţin dubioase cu documente care să le asigure păstrarea ilegală a proprietăţii de 1.000 mp? Ce dacă justiţia dă termene de judecată lungite peste ani, fără să se pronunţe pe fondul cauzei?
Nu pierdeţi episodul următor al anchetei despre acest subiect. Veţi vedea cum e posibil ca intrarea în legalitate a afacerii Tâncăbeşti să fie o poveste al cărei final este împins peste ani. Între timp, documente şi manevre oculte se adună în mormane. Lumina justiţiei ajunge tot mai greu prin cotloanele întunecate, la pânza de păianjen ţesută de funcţionari ai statului, cu poziţii înalte în ierarhia lui.
„Planeta minciunilor” a provocat cititorii pamfletari
Trebuie să recunoașteţi că imaginaţia și forţa de răspuns a cititorilor noștri sunt la înălţime. Subiectul episodului trecut, i-a determinat să dea frâu liber talentului grafic și protestului lor. Solidari cu substanţa acestei anchete serial.
Este un tip de înţelegere satirică și un act de conștientizare a abuzurilor, pe care le comit fără nicio jenă – în văzul lumii și justiţiei – funcţionari ai statului desemnaţi să îi apere valorile, instituţiile și oamenii.
