Ziua unei comune nu este cu nimic diferită de aniversările noastre personale sub aspectul petrecerii. E nevoie tot de muncă, de alcătuirea unui meniu, de veghea pentru ca invitaţii să aibă tot ce le trebuie. Şi totuşi, ziua unei comune ca Perişul înseamnă atenţie pentru câteva mii de persoane.
Loc încărcat de istorie
În 24 august 1546 Mircea Ciobanul (soţul Doamnei Chiajna, fiica lui Petru Rareş şi nepoata lui Ştefan cel Mare) se lupta la Periş cu boierii pribegi într-o bătălie care a rămas în cărţile de istorie. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Cocioc, făcea parte din plasa Snagov și era formată din satele Bălteni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, iar proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. Astăzi, încă mai există clădirea vechii mori cu mare potenţial de renovare. Prin comasarea satelor şi reîmpărţirea teritorială, Perişul anului 2013 are în componenţă satele Buriaş, Cocioc, Bălteni şi Periş care este şi reşedinţa.
Aşa cum spunea primarul Anghel Albu, în mesajul său către perişenii participanţi la petrecere, „Perişul a evoluat mult în ultimii ani şi, pe lângă apă şi canal, grija principală este către copii şi către şcoală. Să ne bucurăm împreună că am ajuns la a treia sărbătoare a comunei pe care o facem împreună şi să fim sănătoşi”.
Respect şi răsplată
În curtea sălii de sport a comunei, au fost amplasate scena, mesele şi un tobogan gonflabil pentru copii. Spaţiul nu e foarte mare, motiv pentru care mulţi perişeni au stat şi pe dinafara porţii, în grupuri-grupuri, specifice comunităţilor mici. Întotdeauna în astfel de ocazii este prilej de întâlnire cu oameni pe care nu i-ai văzut de ceva vreme şi schimbul de impresii rămâne ca un punct fix în trecerea anilor.
Respectul şi răsplata unui an de muncă şi plată a impozitelor a fost petrecerea organizată de primărie pentru locuitorii comunei, distracţie care a stat sub semnul tradiţiei româneşti, atât în privinţa concertului de muzică românească cât şi a berii şi micilor oferiți gratuit.
Prezentat de Gabi Jugaru, spectacolul a inclus nume mari sau la început de drum ale muzicii româneşti. Mulţumind primarului Anghel Albu pentru invitaţie, Valeria Arnăutu a spus că, între domnia sa, în calitate de interpret şi fondator al Fundaţiei Române pentru Folclor şi comuna Periş este deja o prietenie solidă, urmare a proiectelor culturale desfăşurate deja cu micuţii perişeni. Vocea puternică a Valeriei Arnăutu a reamintit perişenilor cum e cu „Muierea care-i de fală”, una dintre piesele bănăţene pe care interpreta o poartă cu sine în cei 30 de ani de carieră în muzica românească. Ana-Maria Arnăutu, care a deschis, de fapt, spectacolul de la Periş, interpretează muzică românească din zona Olteniei, dar am asistat și la un moment sensibil oferit de duetul mamă-fiică.
A urmat cuplul Dumitru şi Mituţa Ridescu pe care chiar nu-i văzusem niciodată într-un spectacol şi alt cuplu, tată-fiu, de această dată, Gigi şi Răzvan Bălan.
Am o bilă albă de oferit lui Gabi Jugaru pentru două momente în care talentul lui nativ i-a fost a doua natură. Un moment simpatic a fost acela al trecerii de la un gen de muzică la altul şi, înaintea interpretei Elena, Jugaru a umplut scena cu copii pe care i-a îndemnat să danseze şi, apoi, în timpul piesei pe care Elena o interpreta (Merci a lui Daffy) a întrerupt spectacolul şi a adus pe scenă trei perişeni pricepuţi la dans.
Perişenii? Bravo lor!
Fără sfială multă, perişenii au înţeles repede că petrecerea e pentru ei şi ce răspuns mai bun, pentru toţi cei care s-au ocupat de organizare, decât acela al dansului? S-au prins în hore perişenii ce n-aţi văzut, tineri alături de bunici s-au distrat de mama focului, arătând, cui mai avea vreun dubiu, că hora şi sârba nu au dispărut în Câmpia Vlăsiei.
Atent la tot ce mişcă şi supraveghind alături de consilieri toată sărbătoarea, primarul Anghel Albu a început să zâmbească târziu, după ce s-a convins că lumea are tot ce-i trebuie.
După vizitele la Vidra, Ștefănești și Afumați, președintele CJI, Marian Petrache, s-a oprit și la Periș bucurându-se alături de locuitori de sărbătoarea comunei lor.
A fost o petrecere frumoasă la Periş pentru că a fost românească şi este important acest aspect. Veselia s-a întins peste gardul care împrejmuieşte sala de sport la seniorii de la căminul de bătrâni din apropiere. Pentru mulţi, bolnavi sau nu, tineri sau mai puţin tineri, ziua comunei este singura ocazie din an când se pot distra. Este poate, unica recompensă a statului faţă de cetăţeni.
