Societatea Academică Română (SAR) a făcut publică o analiză referitoare la fraudarea fondurilor europene, începând cu fondurile pre-aderare și încheind cu cele pentru susținerea agriculturii și dezvoltării rurale. Concluzia pe care o putem trage este următoarea: în ultimele două decenii s-a furat pe rupte, mai ales din banii pentru agricultură.

Cele mai multe fraude cu fonduri europene au fost realizate cu bani din fondul de pre-aderare PHARE – 46,59%, urmat de fondul SAPARD, pe agricultură şi dezvoltare rurală – 17,42%. Nu au scăpat nici cele două fonduri destinate exclusiv agriculturii şi dezvoltării rurale: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR). Din aceste fonduri au fost fraudate 12,12% din total. De asemenea, cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, mai arată analiza SAR, realizată pe baza datelor DNA şi DLAF şi a deciziilor definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene.

Leonard Orban, fostul comisar european și fost ministru al Afacerilor Europene, are o explicație pentru această creștere nefericită. El susține că ea se datorează faptului că rata de absorbție a fondurilor europene a crescut în cei trei ani de la 1%, la 12%.

Campioane la fraude- companiile private

57,2% din fraudele cu fonduri europene au fost realizate de companii private, aceasta însemnând asociaţi, administratori, ac­ţio­nari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private.

La rândul lor, auto­ritățile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) nu au stat, nici ele, cu mâinile în sân. Ele au băgat mâna în „cașcavalul” european în proporție de 26,52 la sută. Pe locul trei se situează organizațiile nonguvernamentale (ONG-uri), iar pe cel de-al patrulea, persoanele fizice, majoritatea fermieri.

Cum s-a furat din banii Europei

Potrivit analizei prezentate de SAR, cele mai utilizate metode de fraudare identificate sunt reprezentate de abuzul în serviciu şi instigarea la abuz în serviciu contra intereselor publice sau persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită. O altă metodă, numită de SAR „Șpaga 2.0” a constituit-o folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri. În această „panoplie” mai pot fi enumerate și cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţiile cu bani europeni care au devenit, ulterior, de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea, spălarea de bani.