@ Știați că, după zilele toride de vară, odată cu primele ploi de toamnă, organismul trece prin schimbări?

@ Nasul este unul dintre primele locuri în care le putem simți

Vara se apropie încet de sfârșit. Zilele încep să fie mai scurte, temperaturile se schimbă, apar ploile și aerul devine treptat mai rece. După o perioadă de vacanțe, relaxare și program mai lejer, revenim la serviciu, la școală, la treburile de zi cu zi și, pentru mulți dintre noi, la mai mult stres și mai puțin timp pentru odihnă.

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 820, ediția print

Toate aceste schimbări ne pot influența organismul. Iar printre lucrurile care pot apărea, chiar aparent fără motiv, se numără și sângerarea nazală, cunoscută în limbaj medical sub denumirea de epistaxis. De cele mai multe ori, o sângerare nazală nu înseamnă ceva grav. Poate apărea după ce ne-am suflat nasul mai puternic, în urma unei mici lovituri, pe fondul unei răceli sau al unei rinite, din cauza aerului uscat ori a unor vase de sânge fragile. Există însă și situații în care sângerarea este un semnal că organismul are nevoie de atenție medicală.

De ce sângerează nasul?

În interiorul nasului există foarte multe vase mici de sânge, unele dintre ele fiind situate foarte aproape de suprafață. De aceea, se pot leza relativ ușor, în special în perioada imediat următoare. O sângerare nazală poate apărea din cauze simple, cum ar fi:

- aerul foarte uscat și schimbările de temperatură;

- suflarea puternică a nasului;

- răcelile, rinitele sau sinuzitele;

- alergiile și iritarea mucoasei nazale;

- mici traumatisme sau lovituri;

- introducerea unor obiecte în nas, mai ales în cazul copiilor.

Sunt însă și situații în care sângerarea poate avea legătură cu o problemă care trebuie investigată. De exemplu, poate apărea în cazul unei tensiuni arteriale mari și necontrolate, al unor boli cardiovasculare sau hepatice, al unor probleme de coagulare ori al unor boli hematologice. De asemenea, anumite medicamente, în special anticoagulantele și unele medicamente care influențează coagularea sângelui, pot face ca o sângerare să fie mai greu de oprit. De aceea, nu numai cantitatea de sânge este importantă, ci și contextul în care apare sângerarea.

Ce putem facem în primele minute?

Primul lucru este să nu intrăm în panică. Sângele provenit din nas poate părea mult mai abundent decât este în realitate, iar agitația poate face situația și mai greu de gestionat. Ce trebuie să facem cât mai repede posibil?

  1. Ne așezăm pe scaun, cu trunchiul drept și capul ușor aplecat înainte – Este important să nu stăm cu capul dat pe spate. În această poziție, sângele poate ajunge în gât și îl putem înghiți.
  2. Strângem partea moale a nasului – Cu degetele, comprimăm aripile nasului și mențineți presiunea continuu aproximativ 10-15 minute. Nu este recomandat să verificăm la fiecare câteva secunde dacă sângerarea s-a oprit, pentru că astfel putem desprinde cheagul care începe să se ­formeze.
  3. Respirăm pe gură – Sângele care ajunge în gură trebuie eliminat, nu înghițit, pentru a evita greața sau vărsăturile.
  4. Aerisim încăperea – O cameră aerisită și o stare de calm ne sunt de ajutor. Putem aplica pentru scurt timp o compresă rece pe frunte sau în zona nasului. Dacă sângerarea este ușoară și se oprește, este bine să evităm pentru câteva ore efortul fizic intens, suflarea puternică a nasului și atingerea repetată a zonei.

Când nu mai este suficient primul ajutor?

Există situații în care este nevoie de evaluare medicală rapidă. Astfel, trebuie să primim ajutor medical dacă:

- sângerarea este abundentă și nu se oprește după măsurile de prim ajutor;

- sângele curge continuu sau în cantitate mare;

- suntem palizi, foarte slăbiți, amețim sau ne pierdem echilibrul;

- apar leșinul, pierderea stării de conștiență sau dificultățile de respirație;

- sângerarea a apărut după o lovitură importantă la nivelul feței sau capului;

- urmăm un tratament anticoagulant sau avem o afecțiune cunoscută care afectează coagularea;

- persoana în cauză este un copil mic sau o persoană vârstnică și sângerarea este importantă;

- sângele nu se exteriorizează pe nas, ci este înghițit în cantitate mare și nu poate fi apreciată corect pierderea de sânge;

- episoadele se repetă frecvent, chiar dacă de fiecare dată sângerarea se oprește.

În cazul unei hemoragii importante, mai ales dacă apar amețeală, paloare, slăbiciune accentuată sau pierderea stării de conștiență, este nevoie de ajutor medical de urgență.

Schimbarea anotimpului, un motiv în plus să avem grijă de noi

Trecerea de la vară la toamnă nu provoacă în sine sângerări nazale, dar schimbările de temperatură și de umiditate, aerul mai uscat din încăperi, răcelile și alergiile de sezon pot contribui la iritarea mucoasei nazale. În același timp, revenirea la ritmul obișnuit după vacanță înseamnă pentru mulți dintre noi mai puțină odihnă, mese luate pe fugă, mai mult stres și, chiar, neglijarea tratamentelor sau a controalelor medicale. ”Este momentul potrivit să revenim și la lucrurile simple pe care le-am lăsat deoparte în timpul verii și anume, să ne verificăm tensiunea arterială atunci când medicul ne-a recomandat acest lucru, să respectăm tratamentele prescrise, să bem suficiente lichide, să acordăm atenție simptomelor care se repetă și să nu amânăm consultația atunci când ceva nu este în regulă. O sângerare nazală nu trebuie să ne sperie. Dar nici nu trebuie ignorată atunci când este abundentă, repetată sau apare în contextul unei alte probleme de sănătate”, adaugă medicul. Și nu uitați! Să știm ce avem de făcut în primele minute poate conta foarte mult. Iar atunci când sângerarea ridică semne de întrebare, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să cerem ajutor medical.

O sângerare care se repetă nu trebuie ignorată

Poate că cea mai importantă regulă este aceasta: dacă nasul sângerează din nou și din nou, nu este bine să ne limităm doar la oprirea sângerării. Trebuie căutată și cauza. ”În spatele unor episoade repetate pot exista rinite, sinuzite, alergii sau modificări locale ale nasului. De asemenea, sângerarea poate fi asociată cu hipertensiunea arterială, cu anumite boli cronice sau cu tratamente care influențează coagularea. În astfel de situații, medicul ORL poate identifica sursa sângerării și poate decide dacă sunt necesare investigații sau tratament. Dacă există o boală de fond, poate fi nevoie și de colaborarea cu medicul de familie sau cu un alt specialist. Este important ca medicul să știe ce boli are pacientul și ce medicamente ia, inclusiv medicamentele anticoagulante sau cele administrate pentru inimă și tensiune”, spune dr. Elia Bărbuceanu, medic specialist ORL.

PE ACEEASI TEMA