Alegerile bat la uşă. Piaţa e inundată de presupuneri, incertitudini, zvonuri şi scenarii. E posibilă amânarea datei alegerilor prezidenţiale? Se poate întâmpla aşa ceva? Lege, interpretări sau perdele de fum? Fantezii politicianiste?
E limpede însă că, în această campanie, elementele surprinzătoare sunt din belşug. Iar incertitudinile, la fel. Iată concret, trei scenarii posibile, cel puţin în teorie. Dar şi în unele declaraţii, care derutează:
Ipoteza 1: Klaus Iohannis cere amânarea alegerilor. Spune că data lor, stabilită prin HG, îi aduce o vătămare gravă, în calitate de candidat și afectează și interesul general al cetățenilor. Oricum, la 11 august, a declarat că vrea amânarea, fără a preciza cu cât sau până când. Analistul Alfred Bulai şi Mirel Palada, purtătorul de cuvânt al guvernului au comentat asta. Ultimul dintre cei amintiţi a apreciat punerea în scenă, „ca fiind plauzibilă“.
Ipoteza 2: Se referă la posibilitatea în care preşedintele Traian Băsescu ar vrea să aibă un mandat complet, de cinci ani. El a spus că e posibil să ceară prelungirea lui actuală, cu tot atâtea zile, cu câte a fost suspendat. „Am cam avut vreo două luni în care nu am avut serviciu, pe suspendarea din martie“, a afirmat el. Şi e posibil să cer „să îmi dea lunile alea înapoi”.
În urmă cu un an, președintele CCR, Augustin Zegrean, spunea că va da un răspuns “la anul”, în legătură cu asta.
Ipoteza 3: Pace sau război…E vorba despre sitaţia din Ucraina. Traian Băsescu s-a referit, în repetate rânduri, la conflictul de la granița ţării noastre. Iar Articolul 83 din Constituția României prevede – la punctul al treilea – că “mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă“.
