Petrecerea ”din jos de București”

Nici la Popești-Leordeni, nașterea Maicii Domnului nu putea trece fără o sărbătoare pe măsură, mai ales că, orașul o are ca patroană și ocrotitoare pe Sf. Fecioară Maria, hram purtat și de principala biserică romano-catolică din oraș.

Mai mult, stema orașului Popești Leordeni se compune dintr-un scut albastru, cu Fecioara aureolată rugându-se, din argint, având faldurile mantiei de culoare albastră. Simbolistica este una simplă, arătând încrederea locuitorilor orașului în ajutorul lui Dumnezeu și în protecția Fecioarei. Culorile alese sunt cele care o însoțesc în chip tradițional pe Fecioara Maria – albastru și argint (alb), reprezentând puritate, nevinovăție și încredere. Scutul este timbrat de o coroană murală din argint, cu trei turnuri care exprimă rangul actual al localității (cele trei turnuri atestă faptul că așezarea este oraș).

Așadar, în fiecare an, pe 8 septembrie (Nașterea Sfintei Fecioare Maria), toți locuitorii țin sărbătoarea în mod deosebit. În 2014, popeștenii au petrecut pe 6 și 7 septembrie.

Cu mic cu mare, sute de locuitori ai orașului au dorit să răspundă invitației făcute de către Primărie și Consiliul Local, de a participa la Zilele Popești-Leordeni. De altfel, undeva în partea dreaptă a scenei a fost amenajată o ”terasă oficială”, unde reprezenanți ai autorităților locale s-au adunat la discuții relaxante. Evident, nu au lipsit primarul și viceprimarul orașului, Petre Iacob și Iosif Năstase, dar și reprezentanți ai Prefecturii Ilfov sau politicieni. Scena pe care au urcat zeci de artiști (cântăreți de muzică populară, muzică ușoară, instrumentiși sau dansatori) a fost amenajată în parcarea magazinului Mega Image din vecinătatea sediului Primăriei. În cele două zile, petrecerile au început la ora 17.00 și nu s-au terminat mai devreme de miezul nopții.

Start de chef!

Am fost în mijlocul oamenilor și am simțit plă­cerea acestora de a se întâlni la un eveniment fericit, de a socializa, de a se relaxa. În jurul parcării unde se adunau, cu fiecare oră, sute de popeșteni, au fost amenajate zone de divertisment pentru copii. Clovni, care au umflat sute de baloane pentru micuți, personaje de poveste, care i-au pictat pe față, castele gonflabile și multe, multe trambuline. Am văzut, ca la bâlciurile tradiționale, mere trase în glazură de zahăr, vată pe băț și multe tarabe la care se vindeau jucării…

Cei mari au putut să-și cumpere mici și bere – căci o serbare fără, parcă nu-i tocmai ceea ce trebuie. Iar pe scenă au urcat, în prima parte a după amiezei de sâmbătă, artiști de muzică populară, ca, apoi, locul lor să fie luat de cei de muzică ușoară. Au fost invitați să cânte Fanfara Angelys, Eugenia Moise Niculae, Daniel și Alexandru Niculae, Adrian Sima și Gheorghe Turda, Mike Diamondz, Ligia & Alama, Mihaela Rai Banda, Matteo, Alina Eremia, DeepCentral, Sonny Flame, Ștefan Stan Band.

Seara de sâmbătă s-a încheiat cu un spectaculos show de lasere!

O nouă zi de petrecere!

Duminică s-au reluat ”ostilitățile”. Grătare cu mici și friptură, bere rece și multe zone de joacă pentru cei mici. Popeștenii au dansat pe muzica celor din Taraf și Zestrea Lăutarilor și, alături de Gheorghe Gherman, Loredana Streche, Tatiana Mayer, Vasilică Bordeianu, Ionuț Sidău, Mărioara Man Gheorghe, Anna Lesko, Connect-R, F. Charm, Lavinia, Like Chocolate, Anda Adam, Marcel Pavel, sau Vali Vijelie. Nici în această seară, nimeni nu a mers la culcare fără să admire spectacolul de artificii, care a durat minute bune!

Pe parcursul celor două zile de petrecere, zeci de polițiști au asigurat ordinea în perimetrul desfășurării acțiunii, iar colegii de la Rutieră au dirijat traficul aglomerat. Ambulanța, pompierii și Jandarmeria au fost prezente permanent, dar nu s-au confruntat cu situații deosebite!

 

Din paginile celei mai recente ediții a Monografiei județului Ilfov aflăm că, ”documentele amintesc de existenţa satului Leordeni, cunoscut sub numele de Furduiești, pe la sfârșitul secolului al XVI-lea. În ceea ce privește satul Popești-Romani, cronicile pomenesc pentru prima dată toponimul Popești, din jos de București, la 1532, când se relatează că Vlad Vodă s-a înecat în râul Dâmboviţa, în preajma acestui sat, fiind fugărit de tâlhari. Satul Popești este amintit în mai multe documente abia în secolul al XVII-lea. Astfel, într-un document din 1623, se amintește despre o pricină între Cernica Vornicul și Turturea Paharnicul de o parte și Mânăstirea Radu Vodă de cealaltă, pentru niște mori de la Glina, printre meșterii de mori care cercetează pricina aflându-se și Zarna din Popești.

În 1828, din cauza războiului ruso-turc, 20-30 de familii din nordul Bulgariei s-au refugiat pe moșia boierului Alexandru Conduratu (grec din Fanar) de lângă București, denumită Popești, întemeindu-se satul Popești-Pavlicheni sau Popești Conduratu, locuit de populaţie amestecată (pavlicheni înseamnă bulgari și sârbi). Din 1873, prin unirea satelor Leordeni cu Popești-Romani și Conduratu s-a născut localitatea Popești-Leordeni de astăzi. După moartea lui Alexandru Conduratu, moșia acestuia rămâne ginerelui sau, Gheorghe Costaforu, om politic, profesor de drept, primul rector al Universităţii din București.