Duminica Floriilor, înaintarea lui Hristos spre jertfă

Ultima duminică dinaintea Învierii Domnului este o zi de mare bucurie, fiind dedicată Floriilor. Marea sărbătoare ne amintește de intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos, călare pe un asin, în cetatea de la Ierusalim, unde a fost întâmpinat de o mare de credincioși care țineau ramuri de finic în mâini.

Sărbătoarea Floriilor are o importanță aparte, fiind singura dată când Iisus Hristos a acceptat să fie aclamat ca împărat. Văzându-L în cetatea de la Ierusalim, credincioșii L-au primit cu urale. „Osana, Fiul lui David! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”, strigau ei, bucuroși, simțind că acesta este Dumnezeu care coborâse din ceruri și venise pe pământ spre mântuirea lor și a întregii omeniri. Conform scrierilor bisericești, la vremea aceea, Duminica Floriilor era recunoscută drept Duminica aspiranților sau candidaților la botez. Ziua respectivă purta această denumire, deoarece toți cei ce mergeau la episcop și-i cereau binecuvântarea de a lua parte la botez trebuiau să știe Crezul sau Simbolul Credinței. Duminica Floriilor este privită, astăzi, ca înaintarea lui Hristos, spre jertfă. 

Mergeți la biserică și luați salcie sfințită, biruința vieții asupra morții!

Tradiția se păstrează și în zilele noastre. Așa cum El a fost întâmpinat în cetatea de la Ierusalim de către credincioși, cu ramuri de finic în mâini, creștinii obișnuiesc și astăzi, să meargă la biserică să ia ramuri de salcie sfințite, binecuvântate de preoți.  Acestea simbolizează viața și sunt păstrate la geamuri, la uși sau la porți, în credința că apără de boli și protejează oamenii și gospodăriile lor de duhurile rele și, implicit, de necazuri și suferințe grele. Așadar, mergeți la biserică, de Florii, și luați ramuri de salcie. Simbolizează biruința vieții, asupra morții. 

Începe săptămâna în care credincioșii “mor” și învie, odată cu Hristos

Marea sărbătoare a Floriilor reprezintă începutul slujbelor speciale dinaintea Paștelui, numite denii. Tot acum, parcurgem și ultimele zile de Post Mare și intrăm în Săptămâna Mare, cea a Patimilor lui Hristos. “Săptămâna Patimilor, este săptămâna în care urmărim decăderea unui Om în ochii celorlalți oameni: Duminica Floriilor (cea din 5 aprilie) – Împărat, trimis de Dumnezeu; Miercuri – trădat, apoi vândut și judecat; Vineri: răstignit și pus “în mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, în rai cu tâlharul și pe scaun împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, toate umplându-le Hristoase, Cel ce ești necuprins”. Caracteristic în această săptămână sunt slujbele numite Denii, slujbe de seară. Mai precis, denia este slujba utreniei, sau “de dimineaţă”, care se săvârşeşte seara, în ajun. „Denia se deosebeşte de priveghere, care înseamnă tot slujbă de seară, prin faptul că se referă numai la utrenia săvârşită seara. Rânduiala deniilor din săptămâna Patimilor începe cu seara Floriilor, până vineri seara, inclusiv”, explică preotul Ioan, de la Parohia Jilava. Se spune că în această săptămână credincioșii „mor” odată cu Hristos, și învie odată cu El. 

Salcia sfințită de preoți în biserici protejează credincioșii de boli și  necazuri

 

Cele mai importante zile din Săptămâna Mare

Miercuri

Este ziua în care a avut loc trădarea lui Iuda, unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Hristos. Iuda L-a vândut pe Mântuitor fariseilor, pe treizeci de arginți. De aceea, se postește în fiecare miercuri din an. În această zi sfântă, se obișnuiește să se facă și Sfântul Maslu, în amintirea femeii păcătoase care a venit în Betania și L-a uns cu mir pe Hristos, prevestind îngroparea Lui.

Joi

Se fac slujbe special în amintirea momentului spălării pe picioare a ucenicilor, de către Mântuitorul Iisus Hristos, la Cina cea de Taină. Pentru prima dată, Hristos arată modul în care ucenicii vor participa la celebrarea Sfintei Liturghii, împărtășania cu trupul și sângele Lui. Luând pâinea, mulțumind, a frânt-o și le-a dat-o lor, spunând: “Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi”, asemenea și paharul, după ce au cinat, a rostit: “Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi.”(LUCA 22,19-20), adăugând cuvintele: „Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea!”

Vineri

Este ziua în care Hristos a fost răstignit pe Cruce, pentru răscumpărarea noastră, a neamului omenesc, de sub osânda păcatului strămoșesc. Tot în această zi, a fost și coborât în mormânt. Spre seară, preoții în biserici săvârșesc slujba Prohodului, sau a îngropării. Jertfa Mântuitorului este cinstită de creștinii ortodocși prin post negru.

Sâmbătă

 

În Sâmbăta Mare, printre slujbele speciale, se săvârșesc și cele închinate binecuvântării Învierii Domnului. Această zi, are o însemnătate aparte, fiind cea în care omul a redobândit viața veșnică. Sâmbăta Mare ne amintește de coborârea Mântuitorului în iad, ridicând păcatul strămoșesc și biruind în fața morții.