Puţini oameni am cunoscut care să‑mi mărturisească, cu atâta ardoare, dragostea pentru locul în care s-au născut. Unul dintre aceştia este Narcis Constantin, viceprimarul oraşului Măgurele. El trăieşte de 37 de ani în acest oraş, adică de când a văzut lumina zilei, iar visul său, pe care mi l-a împărtăşit, este ca această aşezare să îşi capete locul pe care şi-l merită, printre marile „capitale” ale ştiinţei mondiale.
Într-o altă conjuctură, i-aş fi spus lui Narcis Constantin că exagerează, că aruncă vorbe‑n vânt… Dar, spusele lui m-au convins. Pentru că, în nenumărate rânduri, el mi-a spus cât de mult preţuieşte el locul în care s-a născut. Iar toată această poveste mi-a încredinţat-o, la fapt de seară, tânărul viceprimar al oraşului care, în curând, va deveni un punct de de referinţă pe harta centrelor ştiinţifice mondiale.
O tradiţie care trebuie respectată
Dincolo de nostalgii desuete, un fapt este incontestabil. Printr-o conjunctură greu de desluşit acum, Măgurele a devenit, încă de acum 66 de ani, „perla” cercetării româneşti în domeniul fizicii, odată cu înfiinţarea Institutului de Fizică al Academiei Republicii Populare Române, la 1 septembrie 1949. El s-a dezvoltat pe domeniul donat de familia Oteteleşeanu. Institutul avea să se separe ulterior, în Institutul de Fizică Atomică, rămas la Măgurele şi Institutul de Fizică Bucureşti, din Capitală. Academicianul Horia Hulubei este, însă, cel care transformă institutul din Măgurele în „perla” cercetării ştiinţifice româneşti în domeniul nuclear. Aici, timp de peste 40 de ani, s-au desfăşurat cercetări de pionierat în domeniul fizicii nucleare, care au adus un prestigiu meritat acestei instituţii de elită din domeniu.
Peste ani, prestigiul acestei instituţii şi-a căpătat o recunoaştere internaţională. Urmaşii academicianului Hulubei nu s-au arătat mai prejos de predecesorul lor. Astfel că, un alt academician, profesorul Nicolae Zamfir, a reuşit să aducă la Măgurele unul dintre cele mai importante proiecte pe plan mondial, proiectul ELI-NP, adică cel mai puternic laser din lume, al cărui scop este să pătrundă adânc în profunzimea materiei şi să descifreze tainele acesteia. În curând, Măgurele va deveni un pol al excelenţei în fizica nucleară, un concurent serios al CERN Geneva.
Și, tot la Măgurele, oamenii de știință monitorizează zbuciumul planetei, în cadrul Institutului de Fizica Pământului. Putem spune, astfel, fără a greși, că în mica urbe ilfoveană și-au dat întâlnire unele dintre cele mai luminate minți ale științei românești și, de ce nu, internaționale.
Înapoi, în viitor
Narcis Constantin este fiul unei profesoare de la liceul care poartă numele vestitului academician Hulubei. De la mama sa, Narcis a aflat despre „comorile” din trecutul acestei urbe şi a învăţat să-şi iubească şi să respecte locul în care s-a născut. Acum mai bine de 130 de ani, prin parcul Oteteleşanu îşi purtau paşii doi prieteni, Ioan Slavici şi Mihai Eminescu, ultimul fascinat de frumuseţea locurilor. „Din însemnările scriitorului Ioan Slavici, director al şcolii de fete ce a funcţionat în castel pentru o periodă, aflăm că domeniul Oteteleşanu ar fi reprezentat principala sursă de inspiraţie pentru Scrisoarea a IV‑a, „castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri” fiind chiar conacul, reflectat în micul lac amenajat, alimentat pe-atunci din izvoare naturale”, ne-a povestit Narcis Constantin. El ne-a vorbit şi de Biserica „Sfinţii Constantin şi Elena”, situată peste drum de conac şi construită la mijlocul secolului XIX, pictată în stil renascentist de Gheorghe Tattarescu. Dar, cel mai mult, Narcis Constantin este preocupat de viitorul localităţii în care s-a născut şi în care trăieşte. El şi-a propus să facă tot ce-i stă în putinţă ca, în anii următori, Măgurele să-şi recapete strălucirea de odinioară, mai ales că aici a prins viaţă unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ştiinţifice imaginate vreodată de mintea omenească. De aceea, viceprimarul vrea să răspundă acestei provocări cu proiecte pe măsura acestei investiţii fără precedent în Ilfovul României. Dar şi în Europa…
De la Măgurele Science Park, la strategia de dezvoltare
Narcis Constantin este un vizionar. De aceea se implică în toate proiectele de viitor ale oraşului. Unul dintre acestea este şi Măgurele Science ParK, adică parcul ştiinţific, un proiect în care Consiliul local este asociat cu Consiliul Judeţean Ilfov. Totodată, tânărul nostru viceprimar a elaborat, împreună cu colegii săi, o strategie urbanistico-edilitară, care vine în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale oraşului, determinate de proiectul care se naşte în oraşul Măgurele. El este conştient că, dacă edilii localităţii nu se vor mişca eficient, există riscul să piardă pariul cu ce mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată o localitate din Ilfov. Iar locuitorii urbei din „coasta” Capitalei vor avea ocazia să simtă pe propria piele ceea ce înseamnă un proiect de o asemena anvergură: în primul rând prosperitate, în al doilea rând mai multe locuri de muncă, iar în al treilea rând, o dezvoltare fără precedent a infrastructurii edilitare a oraşului în care locuiesc. Iar enumerarea poate continua, pentru că Narcis Constantin este mereu în căutarea de noi şi noi proiecte menite să transforme oraşul sufletului său într-o metropolă a ştiinţei de nivel mondial. Dar, despre generoasa strategie de dezvoltare şi despre viziunea de viitor care priveşte oraşul Măgurele vom vorbi în curând. Până atunci, tânărul viceprimar este pregătit să-şi cristalizeze proiectele de viitor şi, mai mult, să găsească noi căi pentru ca Măgurele să devină ceea ce el visează de mult, adică „star-ul” judeţului Ilfov.
