Evenimentele artistice petrecute în orașul Otopeni sunt o constantă a vieții lui dinamice. Centrul Cultural „Ion Manu” continuă tradiția lor și găzduiește cea de-a VI-a ediție a unei minunate expoziții de artă liturgică. Creațiile plastice ale iconarilor români și din alte țări ale spațiului ortodox își așteaptă publicul vizitator. Iar pledoariile expresivității plastice și ale dialogului ocupă o arie importantă a evocării istoriei noastre naționale și artei canonice. Pentru că ne aflăm în Anul Omagial al Unității de Credință și Neam, dar și al comemorării Făuritorilor Marii Uniri din 1918 – tema acestui act de cultură a fost dedicată „Sfinților Voievozi și Domnitori români, în iconografia contemporană”
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, nr. 428, ediția print
Expoziția de acum este deschisă publicului vizitator până la 29 noiembrie a.c., iar lucrările de artă plastică pot fi admirate de luni până sâmbătă, între orele 08:00 – 17:00.
Icoanele sunt ferestre spre adevăr ale sufletului și credinței. Iar evocarea de la Otopeni a oferit mai mult decât demers vizual și a cuprins sesiuni de comunicări, dezbateri tematice susținute de specialiști în istoria artei, muzeografie, arhitectură, arheologie, restaurare ș.a. Toate acestea au fost teme ale ale excelentului simpozion, desfășurat sâmbătă, 3 nov., în sala Centrului Cultural, la care au participat invitați de prestigiu ai vieții noastre culturale.
Numele artiștilor iconari, precum și ale specialiștilor în domeniile amintite din cadrul simpozionului le aflați în caseta separată, aflată mai jos, din cuprinsul acestor pagini.
Martori, în atelierele iconarilor
Ca și în anii precedenți, oricare vizitator a avut șansa de asista, din apropierea șevaletului, la oricare dintre etapele de lucru ale iconarului. Totul, timp de o săptămână. A putut admira inspirația, detaliile și migala muncii la o operă de artă plastică, în tehnicile variate ale expresivității cromatice, ale genurilor ei – de la mozaic, la pictură și încrustații în lemn.
Pentru istorie, credință și artă
Cei care s-au ocupat de organizarea și înfăptuirea acestei ample evocări artistice și vibrație istorică au fost Mădălina Mirea – critic, istoric de artă și curator al evenimentului, împreună cu Ioan Popa – responsabil cu logistica, înfăptuirea și bunul mers al desfășurării expoziționale, el însuși artist iconar.
Iată câteva detalii semnificative oferite de ei.
Mădălina Mirea: „Zilele de creație ale lucrărilor de aici au fost intense. Fiecare dintre artiștii iconari își au inspirația și munca într-o tradiţie veche şi densă, cu o documentare riguroasă şi amănunţită, cu înnoiri, atunci când ele sunt amănunte fundamentale liturgice şi funcţionale. Arta lor e impresionantă, atât la nivel de expresie artistică, dar şi de bogăţie teologică.
Ei au un nivel superior de pregătire. Toţi sunt absolvenţi ai Facultăţilor de Teologie şi Artă Sacră. Ediţia de acum este un adevărat tur de forţă şi avem mai puţine lucrări care înfăţişează sfinţi, ca în alte dăţi. Aceasta pentru că tema de acum a fost şi omagierea voievozilor ori domnitorilor dinŢările Române, dimpreună cu ctitoriile lor, care îi reprezintă în istoria noastră.
Le mulţumesc tuturor celor care au acceptat să participe la această ediţie”.
Ioan Popa: “La această ediţie a «Iconarilor în Otopeni», au participat 15 artiști plastici, cu 15 lucrări executate în 6 zile de atelier deschis publicului vizitator. Astfel transmitem lesne tot ce se întâmplă actual în arta eclezială. Este o manifestare naţională, care însă trece graniţele ţării. Fiecare artist iconar a reprezentat câte un domnitor, împreună cu ctitoriile întemeiate de el.
Avem doi invitaţi din străinătate: părintele Luca, pictor de excepţie și monah de la Sf. Munte Athos. Apoi e georgianul Nikoloz Baduraşvili, din Tbilisi (sculptură “Sf. Ierarh Antim Ivireanul”). Ambii vin din spaţii legate puternic de istoria noastră românească şi de spaţiul creştin-ortodox.
«Iconari la Otopeni» rămâne singurul eveniment de profil, al breslei noastre. Iar publicul poate vedea şi asista la oricare dintre etapele naşterii unei lucrări de artă. Asta îţi poate salva ani întregi de căutări prin tratate, cărţi sau studii de specialitate. Experienţa de aici este una memorabilă, plină de comunicare şi informaţii, aflate direct din atelierul pictorului. E o ediţie specială, puternic argumentată de creaţiile acestor pictori de icoane. Nu e numai o bucurie a artei sacre, ci şi o constantă a adaosului la tradiţie”, a conchis interlocutorul.
Un oaspete, tot din patrimoniul artistic
Din satul de olari Piscu, un mesager al familiei Scripcariu, Adriana – care împreună cu soțul său, Virgil, face parte dintre păstrătorii zestrei tradițiilor – s-a numărat între oaspeții evenimentului din Otopeni.
Iată de ce a venit: ”Mă bucur să particip din nou la această minunată înfăptuire. De șase ani, în fiecare toamnă, luăm parte la naşterea unor icoane şi mai ales la crearea unor noi compoziţii iconografice coerente. Se reproşază uneori ortodoxiei că este învechită şi rigidă. Aici, avem şansa de a descoperi laboratorul dinamic şi viu al unor creaţii teologice şi plastice născute din evenimentele bisericeşti ale ultimelor decenii. Cum ne asumăm astăzi măreția strămoşilor voievozi, domnitori și făuritori ai Marii Uniri, la distanţă de secole? Sunt personaje care au însemnat enorm pentru ce a fost România în 1918, prea puţin cunoscute însă şi prea puţin înţelese de publicul larg. Avem acum prilej de apropiere, avem prilej de a afla şi a înţelege. Rugăciunea şi istoria, ieri şi azi, au devenit una la această sărbătoare a icoanelor”.
Vernisaj și invitați de seamă
Către seară, sâmbătă 3 noiembrie, s-a petrecut vernisajul expoziției. Au participat oaspeți de seamă, între care și ambasadorul Republicii Georgia în România, E.S. Nikoloz Nikolozshvili. Prieteni, colegi cu rude și copii, zeci de vizitatori au umplut foaierul Centrului Cultural. Din partea Bisericii noastre au sosit părintele Cristian Burcea – protopopul Protoieriei Ilfov Nord, preotul Radu Dima și diaconul Achim Stolnicu, împreună cu alte fețe bisericești. Membri ai grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale Bucureşti au interpretat cântări patriotice și fragmente muzicale, din psalmi.
Iconari participanți:
Ieroschimonahul Luca, Athos, Mănăstirea Xenofont, Dan Isailă, Elena Murariu, George Rășcanu, Ion Cojocaru, Iulian Batalan, Marcel Furtună, Mihai Dumitru, Mihai Neaga, Mirela Klein Kirițescu, Veronica Budai, Victor Toma, Nikloz Badurașvili (Georgia), Costel Nacu, Viorel Maxim.
La sesiunea de comunicări:
Silviu-Andrei Vlădăreanu – jurnalist, Ioan Augustin – arhitect și prof. univ. dr. Ana Dumitran – muzeograf, Voica Pușcașu – arheolog, Dan Mohanu – restaurator și prof. univ. dr. Luiza Barcan – critic și istoric de artă, Elena Murariu – restaurator de artă.
