Gheorghe Pavel, din comuna Ștefăneștii de Jos, este administratorul Bălții Pasărea, care se întinde până în apropierea centrului așezării ilfovene. Un luciu de apă în care a investit mulți bani și multă trudă, pentru a face piscicultură. Din păcate, însă, el nu mai poate să se bucure de roadele trudei sale, pentru că toate eforturile sale s-au dus pe apa Sâmbetei. O apă neagră, care acum pute îngrozitor.

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 439, ediția print

În ziua de 11 ianuarie, anul acesta, dezastrul s-a prăvălit pe capul lui Gheorghe Pavel ca un trăznet. În dimineața acelei zile a mers la baltă unde a fost întâmpinat de o imagine de coșmar: pe întreg „luciul” apei pluteau cu burțile în sus mii de pești morți. Apa bălții își schimbase culoarea, era de-a dreptul neagră, ca suprafața unor pantofi de lac, și mirosea de-ți muta nasul. Ca o „hazna” plină de excremente. Omul și-a pus mâinile în cap și a anunțat deîndată autoritățile județene – Garda de Mediu, Direcția Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor, Di­recția de Sănătate Publică, Administrația Națională Apele Române, Poliția etc.

„Haznaua” Pasărea

Reprezentanții acestor instituții s-au prezentat la fața locului și au prelevat probe de apă și pești. În primă instanță, spune administratorul, i s-a spus că peștii ar fi putut să moară din cauza gheții care i-ar fi lăsat fără oxigen, pentru că nu au fost sparte copci care să permită ventilația apei. O ipoteză care nu prea stă în picioare, având în vedere faptul că apa bălții nu avea o culoare naturală, era tulbure și puțea îngrozitor.

După vizita repre­zentanților auto­rităților, Gheorghe Pavel, împreună cu angajații săi, s-a apucat să curețe lacul de cadavrele peștilor. Deși mai mulți concetățeni au încercat să se „înfrupte” din neașteptata „ofertă”, administratorul le-a interzis categoric să strângă peștele pentru a-l consuma explicându-le că s-ar putea otrăvi la rândul lor, la fel ca și peștii morți.

Gheorghe Pavel acuză deversările ilegale

„Am mai avut un asemenea incident și în 2010, dar n-a fost așa ca anul ăsta. Așa că situația nu este nouă și trenează de ani buni. Eu suspectez că poluarea vine de la complexul Cosmopolis și de la stațiile de epurare din Tunari și Otopeni, care sunt subdimensionate. Opresc ăștia stațiile, ei ­n-au unde să dea că…tul și-l dau pe tot aici. Pe alții i-am prins cu instalații, am filmări, am poze! Am chemat Poliția, care cred că a dat zeci de amenzi. Dovadă că am dreptate este faptul că și în lacul de la Tunari, al Apelor Române, încă din 1 ianuarie, au murit o groază de pești. Oamenii au cărat de acolo sacoșe cu pește – caras – că acolo nu e alt pește! Și la Crețuleasca la fel, caras mort de te sperii! La mine peștii au murit începând din 11 ianuarie, când a venit unda de poluare. Și continuă să moară! Pentru mine paguba este totală!

Mie mi se spune că se caută poluatorul încă din 2012 și de 7 ani de zile nu-l găsesc! Mă bat cu morile de vânt, dar nu o las așa, voi face plângeri penale, că n-am altă soluție!”, ne-a povestit cu obidă Gheorghe Petre.

Gheorghe Pavel „Poluatorul se vede de la o poștă!”

L-am însoțit pe administratorul bălții în câteva puncte care, susține acesta, sunt principalele surse de poluare. Primul popas l-am făcut la marginea complexului rezidențial Cosmopolis. Acolo, Gheorghe Pavel ne-a arătat o conductă de aproape 50 cm diametru, din care se scurgea un lichid negru-maroniu, care răspândea în jur inconfundabila „aromă” de excremente. Conducta deversează acest lichid cu miros pestilențial într-un canal care ajunge în bălțile din imediata vecinătate.

Următoarea escală a fost în Tunari, la lacul administrat de Apele Române. Cum am coborât din mașină, ne-a izbit un miros iute și înțepător, îngrozitor, cu iz de ceapă stricată. Lângă malurile apei, am văzut sute de pești morți, mai ales puiet de caras. La câțiva metri de locul în care lacul se scurge în aval, Gheorghe Pavel ne-a arătate o gură de deversare care, potrivit lui, ar aparține stației de epurare a apelor uzate de la Tunari, din care curgea o apă cu o culoare mai mult decât dubioasă. „Zeama” respectivă este maronie. De altfel, acesta a coborât în șanțul prin care apa respectivă ajungea în canalul care se îndreaptă către bălțile din aval, pe cursul râului Pasărea, și, cu un borcan, a prelevat apă de culoarea unei căni de ceai negru.

Gheorghe Pavel ­ne-a mai vorbit și de un canal CC III, de pe teritoriul orașului Otopeni, care ar avea și el un rol în poluarea bălților piscicole din Ștefănești.

Ce spun autoritățile

Am încercat să verificăm dacă afirmațiile și acuzațiile lui Gheorghe Petre se susțin, așa că am contactat factorii implicați în cercetarea acestui incident, dar și pe cei acuzați că ar fi principalii vinovați de poluarea masivă a bălților de pe cursul râului Pasărea.

Subprefectul jude­țului Ilfov, Laurenția Geor­­geta Tortora, ne-a declarat că au fost prelevate probe de către DSVSA și Apele Române, dar rezultatul acestora va mai întârzia până la finalul acestei săptămâni. „Deocamdată nu se poate identifica poluatorul. Oamenii spun că ar fi de la Cosmopolis, dar poluarea este mult mai în amonte și nu este din surse menajere. Analizele vor stabili exact despre ce substanțe este vorba. Astfel că, în acest moment (vineri, 8 februarie – n.r.), Garda de Mediu așteaptă analizele de la Apele Române și DSVSA, pentru a putea intui cine a produs poluarea, în funcție de substanțele depistate. În prezent, Garda de mediu apreciază că ar fi un cumul de factori, urmare a soluțiilor folosite, undeva în apropierea zonei, cu ocazia ploii înghețate”, ne-a declarat subprefectul de Ilfov.

Brândușa Orășanu, comisar al Gărzii de Mediu, ne-a informat că se fac controale specifice, în limita atribuțiilor ce revin instituției, la operatorii economici situați în amonte de bălțile poluate, pe valea râului Pasărea, acolo unde s-au identificat mortalitate piscicolă, modificarea culorii de suprafață și miros. „Așteptăm rezultatul buletinelor de analize, pentru a stabili legătura de cauzalitate cu mortalitatea piscicolă și pentru a identifica poluantul”, ne-a spus specialistul.

Ulterior, într-o decla­rație acordată Pro TV, comisarul Brândușa Oră­șanu a spus: „Am ajuns în zona localității Oto­peni la evacuările prin­cipale din Valea Pasărea, din zona platformelor aeroportuare și din zona de nord a orașului Otopeni. Vom verifica în principal agenții economici care utilizează substanțe chimice în procesele tehnologice”.

Potrivit Pro TV, comisarii de mediu suspectează faptul că sursa poluării ar putea proveni de la Aeroportul Otopeni care, în perioada ploii înghețate din luna ianuarie, ar fi folosit o cantitate foarte mare de substanțe degivrante, care s-ar fi putut scurge în Valea Pasărea. „Vor fi verificate inclusiv substanțele folosite la degivrarea aeronavelor, dar și alte posibile surse de poluare industrială, asta după ce comisarii au exclus o poluare cu apele menajere din zonele rezidențiale”, susține postul TV.

Operatorii de apă și canal respectă normele de epurare

La solicitarea publica­ției noastre, SC Apă Canal Ilfov, ne-a remis un comunicat cu privire la acuzațiile care i se aduc, în care se spune, printre altele: „Ca urmare a monitorizării permanente a parametrilor de calitate a apei epurate evacuate în emisar, de către laboratoare acreditate RENAR și de Apele Române, la începutul anului 2019 s-a elaborat și adoptat un program de măsuri de îmbunătățire a calității apei evacuate prin extinderea capacității actualei stații de epurare pentru încă 4.610 locuitori echivalenți.

În esență, procesul tehnologic preconizat va include tratare primară (grătare rare, stație de pompare, grătare dese, desnisipator – separator grăsimi), tratare biologică (tehnologie MBBR epurare cu biofiltru flotant – substrat mobil cu profil deschis), dezinfecție cu UV, prelucrare nămol (echipament deshidratare cu saci), platformă depozitare reziduuri”.

Orașul Otopeni are stație de epurare performantă

Totodată, primarul orașului Otopeni, Silviu Gheorghe, ne-a adus precizări cu privire la cele două presupuse surse de poluare aflate pe teritoriul localității. El ne-a declarat că stația de epurare a orașului este una dintre cele mai complexe și performante din județ, epurarea apei menajere efectuându-se atât mecanic, cât și chimic și biologic.

„Referitor la faptul că ar exista o poluare la nivelul bălților din zona comunelor Tunari și Ștefăneștii de Jos, poluare care ar proveni de la stația de epurare a orașului Otopeni, vreau să precizez că în zona acestor comune apele provin din râul Pasărea și din Canalul CC III, care se reunesc în zona comunei Tunari. Orașul Otopeni asigură în mod constant mentenanța stației de epurare, monitorizările de mediu, monitorizările substanțelor toxice etc., iar analizele de laborator și rapoartele de încercare prezentate cu ocazia diferitelor controale dovedesc neîndoielnic eficiența stației de epurare ape uzate. În acest sens, sunt prelevate periodic probe la ieșirea și în amonte și în avalul stației de epurare, din care rezultă nivelul de încărcare cu poluanți a apelor uzate, valori care sunt foarte încărcate în amonte și în aval, dar care demonstrează că fenomenul de poluare invocat nu provine sub nici formă de la stația de epurare a apelor uzate din orașul Otopeni!”, afirmă primarul Silviu Gheorghe.

Canalul CC III, o altă posibilă sursă de poluare

Canalul CC III se află în administrarea ANIF (Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare). El pornește din zona orașului Buftea, traversează comuna Corbeanca, orașul Otopeni și se oprește în comuna Tunari, la confluența cu râul Pasărea. La rândul său, râul Pasărea subtraversează Aeroportul Otopeni printr-un canal casetat și își continuă cursul spre Tunari și Ștefănești. Pe tot acest traseu există mai mulți operatori economici, cartiere rezidențiale, persoane fizice care deversează în acest râu. În aceeași situație se află și Canalul CC III, în care ajung ape deversate în Buftea, Corbeanca sau Tunari, precum și de la operatori economici, persoane fizice care dețin stații proprii de epurare, dar care nu au posibilitatea evacuării apelor uzate într-o rețea de canalizare. Tot aici mai deversează și categoriile de mai sus care nu au stații de epurare sau acestea sunt depășite din punct de vedere tehnologic. Totodată, la această poluare contribuie și deversarea ilegală în canal a vidanjelor.

PE ACEEASI TEMA