N-au fost nereguli în acte, în Prefectura Ilfov, pe vremea echipei Ghincea-Tortora @Ordinul Prefectului pentru biserici, documente perfect legale
La sfârșitul lunii septembrie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a dispus clasarea cauzei în dosarul privind sesizarea Corpului de Control al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la controlul tematic efectuat în cadrul Instituției Prefectului Județului Ilfov, în perioada 10.12.2018-25.01.2019, cu privire la îndeplinirea atribuțiilor specifice de către factorii responsabili cu aplicarea legilor proprietății, ocazie cu care s-au constatat ”suspiciuni rezonabile” în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență în serviciu de către prefectul și subprefectul județului, precum și de către ceilalți factori responsabili cu aplicarea legilor proprietății.
Astăzi a apărut nr. 520 al Jurnalului de Ilfov!
Pe 1 aprilie 2019 s-a dispus preluarea cauzei penale de la Parchetul de pe lângă judecătoria Cornetu de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, iar pe 6 mai 2019 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză pentru abuz în serviciu și neglijență în serviciu pentru Marius Cristian Ghincea și Laurenția Georgeta Tortora, la acel moment prefect, respectiv subprefect județul Ilfov.
Ce spunea Corpul de Control că a găsit în Prefectură?
În conținutul actului de sesizare a instanței de judecată se menționează că, în urma verificărilor Corpului de Control, în Prefectura Ilfov s-au constatat ”nereguli pe linia aplicării legilor proprietății”. Spre exemplu, parte din actele de constituire a dreptului de proprietate au fost întocmite și aprobate în lipsa documentației care să ateste dreptul de proprietate al unor imobile aferent perioadei 1945-1989; propunerile transmise de autoritățile administrației publice din județ pentru emiterea Ordinului de Prefect (OP) nu cuprind o fundamentare corespunzătoare cu privire la situația juridică a terenului ce urmează a fi atribuit; nu s-au făcut verificări pentru evitarea dublei reconstituiri a dreptului de proprietate; s-a constatat dreptul de proprietate unor persoane, deși acestea au declarat că nu dețin acte pentru terenul respectiv sau pentru casă; au fost eliberate duplicate după titluri de proprietate la cererea altor persoane decât cele îndreptățite; au fost aprobate rectificări ale titlurilor de proprietate cu schimbarea amplasamentului etc.
Fostul prefect a demontat acuzațiile, punct cu punct
La momentul controlului, prefectul în funcție, Marius Cristian Ghincea a oferit lămuriri asupra tuturor aspectelor menționate.
Spre exemplu, a spus că ”au fost respectate prevederile Legii 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat și la faptul că nu au fost emise OP, în temeiul aceleiași legi, fără ca documentația aferentă să nu conțină contracte de vânzare-cumpărare încheiate după apariția Legii 58/1974. Toate documentațiile transmise de comisiile locale, în baza cărora s-au emis OP, au respectat prevederile Regulamentului privind emiterea Ordinului Prefectului”, iar acest lucru a fost dovedit cu documentele din dosar. Mai mult, ca urmare a unor cereri adresate direct instanței de judecată sau ca urmare a refuzului de a se emite OP, instanțele de judecată au analizat și dispus emiterea OP pentru terenul aferent casei de locuit, așa cum rezultă din registrele agricole, registrele posesorii deținute de primării, precum și din declarațiile de bună vecinătate.
Apoi, a apreciat ca lipsită de fundament mențiunea Corpului de Control legată de faptul că ”propunerile transmise de autoritățile administrației publice din județ pentru emiterea OP nu cuprind o fundamentare corespunzătoare”. Pentru că, toate aceste propuneri au conținut, atât în referat, cât și în anexa la Ordin, informații privind situația juridică a imobilului teren așa cum se regăsesc în registrele agricole, cadastrale (posesorii), respectiv registrele financiare care se regăsesc la primării și care au fost întocmite anterior datei de 01.01.1990. Mai mult, au existat declarațiile de martor pe care le-au dat toți vecinii de hotar.
Nu au existat restituiri duble de terenuri!
În continuare, privind ”lipsa verificărilor pentru evitarea dublei restituiri”, prefectul a declarat că legislația se referă la terenurile agricole, pe care nu pot exista construcții – case de locuit, deosebindu-se de terenurile aferente casei de locuit aflate în intravilanul localității și, prin urmare, nu se poate vorbi de o dublă reconstituire sau constituire. ”Fiind înscris într-o anexă validată, nu înseamnă că a fost reconstituit un drept de proprietate prin emiterea titlului de proprietate. (…) Și în cazul în care se emitea titlul de proprietate pe o suprafață agricolă în care s-ar fi inclus ca suprafață și terenul aflat în intravilan, actul ilegal ar fi fost acesta din urmă, nu Ordinul Prefectului, din motive lesne de înțeles (diferență de regim juridic, vechiul amplasament ș.a.)”, a explicat fostul prefect.
Referindu-se la acuzația că ”s-au emis ordine pentru suprafețe de teren care au fost atribuite de Cooperativa Agricolă de Producție ca lot în folosință, contrar prevederilor Legii 18/1991, Ghincea a explicat că ”județului Ilfov (fost Sectorul Agricol Ilfov) este aparte, iar în perioada regimului comunist mulți oameni au migrat spre zonele industrializate. În cazul municipiului București, cei care nu aveau “buletin de București” nu puteau locui în Capitală, astfel că ocupau abuziv terenuri în localitățile din jur, unde își construiau locuințe fără autorizație, fiind luați în evidență de Sfatul Popular după ce plăteau o amendă. La fel, persoanele care au primit de la fostul CAP lot în folosință, și-au construit casă de locuit, fiind luate, de asemenea, în evidențele fostului Sfat Popular. Prin urmare, și aceste persoane, prin pasivitatea autorităților din acele vremuri, sunt astăzi în aceași situație cu cele care se încadrează în prevederile art. 23 și următoarele din Legea 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
Iar în ceea ce privește sesizarea potrivit căreia s-a constatat dreptul de proprietate unor persoane, deși acestea au declarat că nu dețin acte nici pentru teren, nici pentru casa de locuit, oficialul a explicat reprezentanților Corpului de Control că ”esența emiterii OP este tocmai lipsa unui act de proprietate pe suprafața de teren”. Și a reiterat faptul că, în toate cazurile, OP a fost emis având la bază documentația prevăzută de Regulamentul privind emiterea ordinului prefectului!
Instanța a obligat Instituția Prefectului la emiterea OP pentru restituiri
Cu privire la existența unor erori în documentele care sunt luate în considerare la atribuirea în proprietate a terenurilor, fostul prefect a menționat că nu este vorba de o eroare făcută de Instituția Prefectului, în acest sens precizând că suprafețele de teren înregistrate în Registrele agricole și Registrele posesorilor nu corespund de cele mai multe ori cu realitatea din teren și cu măsurătorile care se fac. ”Cu toate că apar aceste diferențe între registre și realitatea din teren, instanța de judecată a obligat Instituția Prefectului să emită ordine pe suprafața reală din teren”.
Iar privind ”constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, deși solicitanții nu au dovedit un drept real de folosință asupra terenului solicitat”, Ghincea a făcut mențiunea că emiterea OP nu are la bază existența unui drept real de folosință, ci documente prevăzute de Legea 18/1991 iar suprafețele de teren aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate (contractele de vânzare – cumpărare ulterior apariției Legii 58/1974), în Cartea Funciară, în Registrul agricol sau în alte documente funciare la data intrării în Cooperativa Agricolă de Producție.
În cazul acuzației legate de ”lipsa de fundamentare a unor documente”, fostul prefect a combătut explicând că ”referatele emise de autoritatea locală conțin mai multe informații decât cele cerute de legiuitor pentru emiterea OP”.
OP pentru biserici, perfect legale
”Prin Ordin al Prefectului au fost atribuite suprafețe de teren persoanelor juridice, respectiv unor biserici, care fac obiectul altor legi speciale reparatorii și nicidecum nu intră sub incidența art. 23 și art. 36 din Legea 18/1991 republicată 36 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, aceasta situație fiind reglementată expres de Legea 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult (s.n.)”, au menționat reprezentanții Corpului de Control. Iar Marius Cristian Ghincea a explicat că nu este vorba despre situația prevăzută de Legea 239/2007, care de altfel nici nu poate să fie clasificată ca fiind ”o lege specială reparatorie”. Astfel, conform art. 1 alin. (1) din acest act normativ: ”Imobilele aflate în proprietatea statului ori a unităților administrativ teritoriale, care au fost atribuite în folosință gratuită cultelor religioase după 1 ianuarie 1990, pot fi transmise fără plată în proprietatea unităților de cult deținătoare, în condițiile prezentei legi”. Rezultă, așadar, că lăcașurile de cult pentru care au fost emise OP pe parcursul anului 2018 nu intrau sub incidența acestui act normativ din două considerente: nici imobilul teren și nici imobilul construcție nu s-au aflat vreodată în proprietatea statului ori a unităților administrativ-teritoriale; atât imobilul teren, cât și imobilul construcție, neaflându-se vreodată în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, nu au fost atribuite spre folosință gratuită după 1 ianuarie 1990. ”Mai mult decât atât, dacă se verificau dosarele, se putea observa că aceste lăcașuri de cult funcționau în acele imobile anterior datei de 1 ianuarie 1990 și, de fapt, în cele mai multe cazuri, anterior secolului XX.
Pentru exemplificare avem: Parohia Bucovineni – Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” – ctitorie a domnitorului Barbu D. Știrbei, care a reclădit-o în 1850, pe locul unei biserici din lemn de la mijlocul sec. al XVIII-lea. Acest imobil este clasificat monument istoric, iconostasul și mobilierul prezentând elemente neogotice; Parohia Atârnați – Biserica ”Sf. Varvara” a fost construită în 1936; Biserica Parohiei Vadul Anei a fost construită între 1937-1955 și a scăpat ca prin minune de buldozerele regimului comunist; Parohia Piteasca – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în 1849 în stil românesc, fiind clasificată monument istoric; Parohia Tâncăbești – Biserica cu hramul Sf. Împ. Constantin și Elena a fost construită în 1910; Parohia Grecii de Sus – Biserica cu hramul Sf. Treime a fost ridicată în 1845 de Marele agă Dimitrie Greceanu și soția sa, Elena; Parohia Sitaru – Mănăstirea Sitaru, cunoscută ca Mănăstirea Balamuci, ctitorie a familiei Greceanu, din sec. al XVII-lea, clasificată monument istoric. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului păstrează picturi din 1752; Parohia Grecii de Jos, filiala Grecii de Mijloc – Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului datează din sec. XVIII-lea, fiind clasificată monument istoric; Parohia Micșuneștii Mari – Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în jurul anului 1748, pictată în stil Brâncovenesc, clasificată monument istoric; Parohia Jilava – Biserica cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena, ctitorită în 1817 de Iancu și Raluca Filipescu, clasificată monument istoric; Biserica Parohiei Sf. Gheorghe Dudu, ctitorită în 1841; Biserica Parohiei Sf. Nicolae, ctitorită în 1831; sau Parohia Atârnați II – Biserica cu hramul Sf. Nicolae, ctitorită în 1936.
”Cum lăcașurile de cult pentru care s-au emis OP au fost edificate anterior datei de 1 ianuarie 1990, pe terenuri ce nu au aparținut vreodată statului, rezultă că în aceste cazuri nu sunt aplicabile dispozițiile Legii 239/2007. Totodată, cum aceste imobile nu au intrat vreodată în proprietatea statului, neputând să fie vorba de o reconstituire a dreptului de proprietate prin legi speciale, singura modalitate de soluționare legală a problemei proprietății era emiterea OP. În acest sens, din punct de vedere juridic, s-au avut în vedere dispozițiile Legii 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 1 alin. 2 din Codul Civil, în care se arată că «în cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale Dreptului». Cum pentru biserici au mai fost emise OP de către Instituția Prefectului județului Ilfov, s-a stabilit o uzanță ce-și trage forța juridică dintr-o jurisprudență bine stabilită, ce le conferă autoritate proprie, dobândind o putere similară normelor de Drept. Și în situația în care nu ar fi vorba de uzanțe, ținând cont că nu există o lege clară în acest domeniu, se poate apela la «dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare». Așadar, sunt situații similare pentru emiterea OP, legiuitorul nefăcând distincție între persoane fizice sau juridice, cu alte cuvinte nu a condiționat emiterea acestora numai persoanelor fizice. Astfel, parohiile au fost înscrise ca posesori în Registrele agricole și cadastrale ce se găsesc la UAT-uri, fiindu-le recunoscut dreptul și prin declarațiile de martori, nemaivorbind de recunoașterea istorică, majoritatea bisericilor fiind clasificate monumente istorice”, a comentat deciziile luate în vremea mandatului său fostul prefect al județului, Marius Cristian Ghincea.
