Politicile UE nu reuşesc să garanteze că fermierii utilizează apa într-un mod sustenabil, potrivit unui nou raport special publicat de Curtea de Conturi Europeană.
Impactul agriculturii asupra resurselor de apă este unul major şi incontestabil, dar fermierii beneficiază de prea multe derogări de la politica UE în domeniul apei, acestea împiedicând eforturile de a asigura o bună utilizare a apei. În plus, politica agricolă a UE promovează şi sprijină, de prea multe ori, mai degrabă o utilizare mai intensă decât una mai eficientă a apei, spun auditorii europeni.
Fermierii sunt mari consumatori de apă dulce, iar agriculturii îi corespunde un sfert din totalul captărilor de apă din UE. Activitatea agricolă are impact atât asupra calităţii apei (de exemplu, poluarea cauzată de îngrăşăminte sau de pesticide), cât şi asupra cantităţii de apă.
„Apa este o resursă limitată şi viitorul agriculturii în UE depinde în mare măsură de cât de eficient şi de sustenabil o utilizează fermierii”, a declarat Joelle Elvinger, membra Curţii responsabilă de raport. „Cu toate acestea, până în prezent, politicile UE nu au contribuit suficient la reducerea impactului agriculturii asupra resurselor de apă”, a spus ea.
La nivel european se face risipă de apă
Directiva-cadru privind apa prevede măsuri de protecţie împotriva utilizării nesustenabile a apei, dar statele membre acordă numeroase derogări pentru agricultură, permiţând captarea apei.
„Curtea a constatat că aceste derogări le sunt acordate cu generozitate fermierilor, inclusiv în regiuni afectate de stres hidric. În acelaşi timp, unele autorităţi naţionale aplică rareori sancţiuni pentru cazurile de utilizare ilegală a apei pe care le depistează. Directiva-cadru privind apa impune, de asemenea, statelor membre, să adopte principiul «poluatorul plăteşte», dar tariful pentru apă rămâne semnificativ mai scăzut dacă aceasta este utilizată pentru agricultură şi multe state membre nu recuperează costurile pentru serviciile legate de utilizarea apei în agricultură, aşa cum procedează în alte sectoare. Curtea atrage atenţia că, de multe ori, fermierii nu sunt facturaţi în funcţie de volumul efectiv de apă pe care îl utilizează”, se arată în raport.
În cadrul PAC, ajutorul pe care UE îl acordă fermierilor nu este condiţionat, în cea mai mare parte a cazurilor, de respectarea unor obligaţii care încurajează utilizarea eficientă a apei. Unele plăţi sprijină culturi care necesită cantităţi mari de apă, cum ar fi orezul, fructele cu coajă lemnoasă, fructele şi legumele, fără restricţii geografice, ceea ce înseamnă că ele sunt acordate şi pentru cultivarea de astfel de culturi în zone afectate de stres hidric. Iar mecanismul de ecocondiţionalitate din cadrul PAC (şi anume, plăţile condiţionate de respectarea anumitor obligaţii de mediu) are doar un efect neglijabil, remarcă auditorii.
Articol apărut în editia print a Jurnalul de Ilfov, nr.569
