Reprezentanți ai minorități rome vor veni cu propuneri concrete, pentru a transpune prevederile documentului la nivel local și județean

La sfârșitul lunii octombrie, la sediul Prefecturii Ilfov au fost prezentate prevederile Strategiei naționale de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, pentru perioada 2022-2027 (SNIR 2022-2027) și s-au făcut propuneri pentru transpunerea acestui document în planurile locale și județene sectoriale de intervenție, în vederea elaborării Planului județean de măsuri privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome.

”Conform SNIR 2022-2027, Instituția Prefectului – Județul Ilfov vine în întâmpinare, pentru identificarea soluțiilor optime pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire și a infrastructurii în comunitățile vulnerabile cu romi. Obiectivele principale ale ședinței sunt asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la educație de calitate, creșterea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței, în sensul evoluției profesionale a acestora, îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile de romi și susținerea cercetării, conservării și promovării”, a anunțat, în debut discuțiilor, prefectul județului Ilfov, Simona Neculae.

S-u analizat, de asemenea, măsurile care se pot întreprinde în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ și normativ existent în materia combaterii discriminării, a discursului și atitudinilor antirome incitatoare la ură sau infracțiuni motivate de ură, și de asemenea asigurarea unui flux financiar sustenabil măsurilor de incluziune a romilor în vederea implementării planurilor locale de integrare socială.

Despre SNIR 2022-2027

În Monitorul Oficial nr. 450 bis/mai 2022 a fost publicată Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, pentru perioada 2022-2027, document care abordează patru criterii, monitorizate de Comisia Europeană:

l măsuri destinate să accelereze integrarea romilor, să prevină și să elimine segregarea, luând în considerare dimensiunea de gen și situația tinerilor romi și să stabilească valori de bază, precum și obiective de etapă și ținte măsurabile;

l modalități de monitorizare, evaluare și revizuire a măsurilor de integrare a romilor;

l modalități de luare în considerare a aspectelor legate de incluziunea romilor la nivel local și regional;

l modalități pentru a se asigura că elaborarea, implementarea, monitorizarea și revizuirea se desfășoară în strânsă cooperare cu societatea civilă romă și cu toate celelalte părți interesate relevante, inclusiv la nivel regional și local.

”Această viziune strategică pune beneficiarul aflat în situație de vulnerabilitate, în calitatea sa de cetățean, în centrul preocupărilor autorităților responsabile de la nivel local. Astfel, măsurile de dezvoltare și promovare a incluziunii sociale pentru orice cetățean român, inclusiv a celor aparținând minorității romilor, trebuie să fie decise și puse în aplicare la nivel local, nivel care are competența legală în a identifica și soluționa problemele comunității, potrivit principiilor subsidiarității și descentralizării. (…) Strategiile dezvoltate la nivel local trebuie să fie susținute financiar. Având în vedere complexitatea măsurilor din planurile de acțiune județene/locale Consiliile Județene și Consiliile Locale trebuie să se implice financiar în implementarea planurilor de acțiune locală, prin asigurarea resurselor financiare necesare implementării unor acțiuni concrete, precum și prin asigurarea cofinanțării unor proiecte atrase și derulate cu sprijin financiar UE sau al altor mecanisme de sprijin financiar național/internațional.

De asemenea, Strategia urmărește consolidarea și adaptarea cadrului legal în domeniul protecției drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la situația și necesitățile actuale ale minorității rome prin: promovarea condițiilor de natură să permită persoanelor aparținând etniei rome să-și mențină și să-și dezvolte cultura, precum și să-și păstreze elementele esențiale ale identității, respectiv limba, tradițiile și patrimoniul cultural; garantarea respectului pentru dreptul oricărei persoane care aparține etniei rome la libertățile fundamentale – libertatea de întrunire pașnică și libertatea de asociere, libertatea de expresie, respectiv libertatea de gândire, de conștiință și religie sau de convingere; facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la mijloacele de informare, pentru promovarea acceptării și a pluralismului cultural; garantarea dreptului oricărei persoane aparținând etniei rome de a folosi liber limba maternă, atât în spațiul privat și în public”, se precizează în documentul redactat pe aproape 100 de pagini.