Sforăi când dormi?

Sforăitul în timpul somnului, durerile de cap puternice și oboseala accentuată pe parcursul zilei afectează o mare parte a populației. Mergi la medic dacă te numeri printre cei care prezintă aceste manifestări! Ai putea suferi de sindromul de apnee în somn care predispune la apariția bolilor cardiovasculare.   

Dr. Mihaela Amariei, specialist medicină internă CardioRec/ Corbeanca

Apneea de somn este reprezentată de diminuarea importantă/oprirea completă, repetată, a flu­­xului aerian naso-bucal, însoțită de sforăit puternic, hipoxie, somnolență excesivă dimineața, din cauza trezirilor frecvente. Se consideră boală atunci când fluxul respirator la nivel nazal este întrerupt mai mult de 10 secunde. 

Cum ți se pune diagnosticul precis? 

Suspiciunea de diag­nostic emisă de către pacient, anturaj, medic de familie sau specialist (cardiolog, nutriționist, endocrinolog, ORL-ist, neurolog, etc.) poate fi confirmată numai după monitorizarea somnului, prin înregistrare poligrafică sau polisomnografică.  

Terapia cea mai eficientă, disponibilă și la CardioRec  

Specialiștii Centrului de Recuperare Cardiovasculară CardioRec, din Corbeanca, dispun de tehnologia necesară depistării și tratării cu succes a SAS. După diagnosticare, alegerea variantei terapeutice se face în funcție de severitatea bolii, ținând cont de indicele de apnee, de tabloul clinic și de prezența bolilor asociate. Prima recomandare dacă ești supraponderal este de a scădea în greutate. Apoi, dacă suferi de o formă moderată sau severă de apnee obstructivă de somn, principala opțiune terapeutică este ventilația nocturnă cu presiune pozitivă pe mască nazală sau facială. Aparatele utilizate sunt niște generatoare de aer cu presiune fixă (CPAP) sau reglabilă automat (APAP), care mențin calea aeriană deschisă în timpul somnului. Folosirea acestora este de lungă durată. Pentru sforăit și formele ușoare de apnee, alternativele terapeutice mai cuprind și tratament chirurgical ORL (faringoplastie, rigidizare de văl palatin cu radiofrecvență) și proteze de avansare mandibulară, care se efectuează în clinicile de specialitate. 

De ce devii apneic?

În general, tulburarea este determinată de următorii factori:  

  •   Sexul masculin ( frecvența este de 2% la femei și 4% la bărbați, o creștere marcantă a prevalenței la sforăitori);
  •   Vârsta de peste 40 de ani, cel mai adesea, însă, afecțiunea poate apărea la orice vârstă; 
  •   Obezitatea este principalul factor favorizant și se întâlnește la 70% din pacienții cu SAS (sindromul de apnee în somn). 

Anumite  studii au demonstrat că există o relație directă între severitatea SAS (apreciată prin indexul de apnee–hipopnee) și obezitate (apreciată prin indicele de masă corporală). Asocierea între obezitate și apneea obstructivă de somn este mai frecventă la pacienții care prezintă creșteri ale circumferinței taliei și gâtului, însoțite de sforăit; 

  Factorii familiali – prezența apneei de somn în istoricul familial crește de 2, până la 4 ori probabilitatea ca o persoană să fie diagnosticată cu SAS;

  Elementele anatomice craniofaciale care cresc riscul de apariție a SAS sunt: bolta palatină înaltă și îngustă, vălul palatin alungit, hipertrofia amigdaliană, bărbia mică (micrognație) și situată posterior (retrognație);

  Fumatul, consumul de alcool, medicamentele (sedative) – sunt factori favorizanți.

Semne că poți suferi de SAS

O serie de manifestări fizice te pot anunța că ai sau riști să dezvolți neplăcutul sindrom. 

 Somnolența excesivă ziua, manifestată inițial în situații de rutină (ședințe, în tren, autobuz, etc.). Pe măsură ce boala progresează, ea intervine în toate activitățile zilnice și poate deveni dăunătoare și chiar periculoasă (neatenție sau adormire la volan); 

 Tulburări de memorie, de concentrare, de personalitate, legate de oboseala cronică ce survin în urma trezirilor repetate; 

 Dureri de cap, dimineața, la trezire;

  Tulburări sexuale (scăderea libidoului, impotență) – apar la circa 40% dintre pacienți;

  Sforăit zgomotos, pauze ale respirației în timpul somnului; 

 Trezirea bruscă din somn cu senzație de sufocare, sau gâfâială în somn; 

  Vizite frecvente la baie.

Atenție! Netrat, SAS-ul îți îmbolnăvește grav inima

Sindromul tre­buie depistat din timp, pentru a evita afecțiuni severe și pentru a crește eficientizarea tra­­tamentului. În lipsa terapiei corespunzătoare, tulburarea poate duce la apariția unor boli deosebit de grave. Cele mai frecvente sunt:    

 Boli cardiovasculare: hipertensiunea arterială (HTA rezistentă la tratament) (SAS este un factor de risc independent al HTA, 50 – 90% dintre pacienții cu SAS diagnosticat au HTA), boala coronariană (infarctul de miocard), tulburările de ritm cardiac – dintre care fibrilația atrială și aritmia extrasistolică, moarte subită, hipertensiunea pulmonară, cord pulmonar cronic etc., 

 Accidente ischemice cerebrale, 

 Boli metabolice: diabetul zaharat de tip II, hipercolesterolemia.

PE ACEEASI TEMA