România este, deocamdată, codașă la accesarea fondurilor europene post-aderare. Singurul domeniu care a absorbit cei mai mulți bani europeni este agricultura, unde a contat experiența SAPARD. În rest, funcționarii s-au ferit să se implice în proiecte cu finanțare europeană.
Mulți spun că funcționarii nu se înghesuie să facă proiecte cu fonduri europene pentru că, în cazul acestui tip de finanțări, trebuie justificat fiecare bănuț. Deci, dacă nu se poate fura, atunci nu prezintă interes. Însă analiza trebuie să meargă mai departe de acest stereotip, crede consultantul fiscal Marița Ionescu, care a contribuit la un proiect finanțat cu fonduri europene și premiat la nivel comunitar.
„Ca să recuperăm handicapul care ne separă de alte state europene puteam folosi, ca țară, fondurile europene. Numai că accesarea nu se poate face numai pe seama antreprenorilor privați, aveam nevoie de oameni foarte bine pregătiți în instituțiile publice, iar trainingul lor trebuia început din timp, odată cu negocierile de aderare. Așa nu am mai fi avut astăzi funcționari care schimbă regulile mereu. În alte țări, de la primul proiect depus și până azi, se păstrează câte o culoare pentru fiecare tip de document, verde la avizele de mediu, albastru la cheltuieli etc., astfel încât, și dacă un funcționar e plecat, cel care rămâne poate identifica foarte ușor documentele de care are nevoie”, ne-a explicat Marița Ionescu. În românia, însă, de-a lungul anilor, s-au tot schimbat funcționarii, iar decizia de înlocuire din funcție nu a fost neapărat motivată de performanță. Din păcate, situația din instituțiile publice se transferă și în privat. La o simplă căutare pe Google după sintagma „consultant fonduri europene” apar aproximativ 312.000 de rezultate în 0,27 secunde. „În multe firme nu sunt specialiști, ceea ce pune în pericol sustenabilitatea proiectelor”, avertizează Marița Ionescu.
Un semnal în acest sens a fost lansat și de fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu. Cu ocazia unei conferințe a micilor producători, el a afirmat că foarte multe firme, sau persoane fizice autorizate care au depus proiecte pentru a obține finanțare europeană, au fost păcălite de consultanți.
Aceștia primesc, de regulă, un comision calculat ca procent din valoarea proiectului. Deci, cu cât finanțarea e mai mare, cu atât și venitul consultantului crește. Numai că, pentru a-și rotunji câștigurile, mulți consultanți au supradimensionat anumite proiecte, astfel că și beneficiarul a fost nevoit să ia credite mai mari pentru cofinanțare. Drept urmare, cum planurile din proiect nu coincideau cu realitatea, beneficiarii s-au trezit că merg din pierdere în pierdere și că banca le execută investițiile și casele.
