Bucureşti – capitala est-europeană cea mai vulnerabilă în cazul producerii unui cutremur
Pe 24 septembrie, la ora 2.11, în Vrancea s-a produs un seism cu o magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter, la o adâncime de 91,5 kilometri. ”Seismul se caracterizează la nivel de cutremur semnificativ. El a reacționat ca mecanism la fel ca seismul din 1990, iar efectele cutremurului au avut maxime la Bârlad, Vaslui, Iași și în Republica Moldova, dar și în sud-estul României. A mai fost ulterior un cutremur de 2,7 grade pe Richter (la ora 2.48), la 70 de kilometri adâncime, dar trebuie să vedem la o analiză dacă îl încadrăm în replică sau nu. Se mai pot produce cutremure mai mici în zilele următoare, conform activității seismice normale a zonei Vrancei“, a precizat Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).
Și tot pe 22 septembrie, un alt cutremur cu magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter s-a produs la ora 12.15, în județul Buzău, potrivit INFP. Seismul a avut loc la o adâncime de 143,2 kilometri.
Viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prezenta, pe 22 septembrie a.c., într-o conferință de presă, mecanismul de reacție în cazul producerii unui cutremur major în România, cu accent pe etapele de prevenire și pregătire. În paralel, au fost descrise cele 13 propuneri elaborate de MDRAP și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) prin care se urmărește îmbunătățirea actualului mecanism.
Demersul are la bază condițiile seismologice specifice României, faptul că Bucureștiul este capitala est-europeană cea mai vulnerabilă în cazul producerii unui cutremur, experiențele anterioare ale României la astfel de dezastre și recenta adoptare în Guvern a unei hotărâri privind managementul tipurilor de risc (HG nr. 557 din 3 august 2016).
Strategii și planuri de lucru
Ministrul Dezvoltării Regionale a prezentat măsurile existente în prezent pentru fiecare componentă a mecanismului – de prevenire a consecințelor unui eventual seism, de pregătire a populației și a intervenției, de răspuns efectiv, în momentul producerii, și de reconstrucție.
Partea de prevenire și pregătire include monitorizarea și cercetarea seismologică, realizate de două institute naționale de cercetare-dezvoltare (INCD) – INCD pentru Fizica Pământului și INCD în Construcţii Urbanism si Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC – completate de activitatea mediului universitar și academic. România deține 113 stații seismice, 6 observatoare seismologice destinate monitorizărilor complexe și cea mai mare Rețea Națională Seismică pentru Construcții din Estul Europei, cu 120 de echipamente. Seturile de date și analizele rezultate stau la baza etapelor următoare de stabilire a strategiilor și planurilor de lucru, cum ar fi stabilirea programelor de reducere a riscului seismic, prin consolidarea clădirilor.
Tot la acest capitol sunt incluse actualizarea normativelor tehnice de proiectare a construcțiilor și a legislației și finanțarea unor programe dedicate de reducere a riscului seismic, gestionate la nivelul MDRAP.
Parte din propuneri se referă la programul de consolidarea clădirilor de locuințe cu risc seismic, la reluarea programului de consolidare a clădirilor publice și a celui de construire a locuințelor de necesitate.
